Probleme de sistem în România
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a declarat, în cadrul unei conferințe de presă organizate pe 28 aprilie 2026 de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), că este esențial să ne uităm mai atent la procesul de selecție al conducerilor companiilor de stat din România. "În ultimele zile s-a vorbit mult despre numiri foarte discutabile la conducerea unor companii de stat. Numiri rezultate din proceduri considerate legale, corecte formal și validate de așa-numiți experți independenți. Este momentul potrivit să ne uităm mai atent la cum funcționează, în realitate, selecția conducerilor companiilor de stat din România," a spus Gheorghiu.
Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011, selecțiile pentru funcțiile de conducere din companiile de stat sunt asistate de firme private de consultanță în resurse umane, care acționează ca experți independenți. Totuși, Gheorghiu a subliniat că această piață este extrem de concentrată, fiind dominată de doar trei firme cu un total de zece angajați, ceea ce ridică semne de întrebare privind competiția și independența acestor selecții. "Aceste câteva persoane validează procedural numiri în companii de stat care administrează active de zeci de miliarde de lei și care au impact direct asupra unor sectoare esențiale pentru economia statului român," a adăugat ea.
Conform statisticilor prezentate, Comisia Europeană a sancționat România cu 198 milioane de euro pentru deficiențe legate de transparența și caracterul competitiv al procedurilor de selecție. "Asta ar trebui să ne spună foarte clar că nu este suficient ca o procedură să fie doar formal corectă. Dacă rezultatul ei produce neîncredere publică, suspiciune repetată și sancțiuni europene, atunci problema este mai profundă decât hârtiile semnate la final," a declarat Gheorghiu.
În opinia sa, reforma reală a guvernanței corporative nu înseamnă doar schimbarea unor persoane, ci și implementarea unor selecții cu adevărat competitive, criterii credibile și evaluări obiective. "Guvernul, ministerele ori cabinetul viceprim-ministrului nu pot interveni direct în aceste procese de selecție. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne prefacem că nu vedem ce se întâmplă," a subliniat Gheorghiu, evidențiind necesitatea unei intervenții în arhitectura instituțională a acestor procese.
Vicepremierul a mai afirmat că Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost primul care a tras un semnal de alarmă cu privire la risipa și incompetența din companiile de stat, precizând că, după ce a expus aceste probleme, guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură. "Poate că această bătălie a fost pierdută, însă este o luptă la care eu nu voi renunța. Am convingerea că sunt mulți, foarte mulți români care ne vor fi alături mai departe pentru că își doresc, ca și noi, să modernizăm România, să eliminăm privilegiile și sinecurile și să administrăm banul public doar în interesul celor mulți și corecți, nu în beneficiul celor puțini și speciali," a concluzionat Oana Gheorghiu.
Această situație complexă necesită o analiză aprofundată și o intervenție decisivă din partea autorităților competente pentru a asigura transparența și corectitudinea procesului de selecție în companiile de stat, esențiale pentru economia națională. Este evident că reforma guvernanței corporative trebuie să devină o prioritate pentru a restabili încrederea cetățenilor în aceste instituții publice și a evita sancțiunile internaționale.
În concluzie, Oana Gheorghiu a subliniat importanța transparenței și a competiției reale în selecțiile conducerilor companiilor de stat, făcând apel la responsabilitatea instituțiilor implicate și la implicarea cetățenilor în acest proces.
Este un moment crucial pentru a corecta deficiențele existente și a asigura o guvernanță corporativă eficientă și responsabilă în România.