Desemnare guvern tehnocrat
Președintele Nicușor Dan ar urma să anunțe în cursul zilei de astăzi numele premierului desemnat pentru formarea noului Guvern. Liderul PMP, Eugen Tomac, este favorit pentru conducerea unui guvern cu miniștri tehnocrați, au declarat pentru G4Media surse politice. Eugen Tomac (44 de ani) este în prezent europarlamentar și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan. A mai fost membru al PDL, din care a demisionat în anul 2013 pentru a se alătura Mișcării Populare. Desemnarea lui Eugen Tomac care să formeze un Cabinet format din miniștri tehnocrați și care să încerce să coaguleze o majoritate parlamentară care să susțină Guvernul ar fi soluția prin care președintele Nicușor Dan speră să deblocheze criza politică. Sursa politice au declarat însă pentru G4Media că în interiorul PSD există nemulțumiri față de rămânerea social-democraților în afara funcțiilor guvernamentale, după ce s-au retras din Guvernul Bolojan și apoi l-au dat jos prin moțiunea de cenzură inițiată și votată împreună cu partidul extremist AUR. Amintim că un sondaj Avangarde realizat în ultima săptămână din luna mai arată că majoritatea respondenților respinge un guvern de tehnocrați și un premier independent, care să vină din afara partidelor. Sondajul a fost realizat pe fondul informațiilor că președintele Nicușor Dan ia în calcul un guvern de tehnocrați după ce PSD și partidul extremist AUR au demis, prin moțiune de cenzură, guvernul de coaliție condus de Ilie Bolojan. Luca Niculescu, în prezent secretar de stat în MAE și coordonator național pentru procesul de aderare la OCDE, și diplomatul Mihnea Motoc sunt luați în calcul pentru funcțiile de ministru al Afacerilor Externe, respectiv al Apărării Naționale, într-un eventual guvern tehnocrat, au declarat, luni, surse politice pentru G4Media. Actualul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, ar putea rămâne în funcție într-un eventual guvern tehnocrat, au precizat aceleași surse. Alexandru Nazare a fost susținut de PNL în funcție, dar nu mai este membru de partid deoarece din anul 2023 este membru în Consiliul de Administrație al BNR. Când a fost numit ministru s-a suspendat din CA.
Guvernul Bolojan se reunește în ședință extraordinară în ziua în care Nicușor Dan ar putea desemna noul premier. Favorit: Eugen Tomac. Guvernul se reuneşte marţi, la Palatul Victoria, într-o şedinţă extraordinară în format hibrid, informează Biroul de presă al Executivului. Şedinţa de Guvern este programată să înceapă la ora 13:00. Nicușor Dan l-ar putea desemna, astăzi, premier pe Eugen Tomac. Această mutare îi va permite premierului desemnat să poarte negocieri oficiale cu PSD, PNL, UDMR și USR în cele 10 zile prevăzute de Constituție. Practic, Tomac are mână liberă să formeze o majoritate pentru un guvern tehnocrat, mixt (cu miniștri politici și tehnocrați) sau pur politic. Surse apropiate discuțiilor susțin că social-democrații ar prefera o variantă mixtă sau politică, respingând un cabinet pur tehnocrat. Această decizie marchează o schimbare de strategie pentru Nicușor Dan. După căderea guvernului Bolojan, președintele afirma că „nu va face experimente” și că nu va propune un premier fără certitudinea unei majorități parlamentare clare. Dacă Eugen Tomac nu va strânge voturile necesare în 10 zile, consultările vor fi reluate de pe alte poziții. Ulterior, de teama alegerilor anticipate, partidele ar putea deveni mai flexibile și mai dispuse să își reducă pretențiile la negocieri. Informațiile despre posibila desemnare a premierului au ajuns și la urechile liderilor politici, astfel că liderii PSD, PNL, UDMR sau USR sunt pregătiți să convoace de urgență forurile statutare pentru a decide poziționarea partidului.
Potrivit acelorași informații, Eugen Tomac ar urma să vină cu o formulă de guvern „tehnocrat” la nivelul miniștrilor, fără reprezentanți politici asumați în prima linie a Executivului. Partidele ar urma însă să fie reprezentate în eșaloanele inferioare, începând cu funcțiile de secretari de stat. Practic, ar fi vorba despre un Cabinet prezentat public drept tehnocrat, dar cu o componentă politică păstrată în structurile administrative de sub nivelul miniștrilor. În spațiul public au apărut deja nume vehiculate pentru portofolii-cheie, precum Mihnea Motoc la Ministerul Apărării și Luca Niculescu la Ministerul Afacerilor Externe, într-o formulă prezentată drept una de expertiză administrativă și diplomatică. Problema majoră este votul din Parlament. Conform informațiilor politice disponibile, PNL și USR rămân pe poziția de a nu susține un asemenea cabinet, mai ales dacă acesta ar depinde, direct sau indirect, de sprijinul PSD. În acest context, eventuala desemnare a lui Eugen Tomac ar deveni nu doar o propunere de premier, ci și un test politic pentru toate partidele parlamentare. Fiecare formațiune ar trebui să își asume public dacă susține, respinge sau negociază intrarea într-o majoritate de conjunctură.
În mediul politic a apărut și interpretarea că o eventuală desemnare a lui Eugen Tomac ar putea fi o mișcare tactică. Un prim candidat trimis în Parlament fără șanse reale, pentru a câștiga timp și pentru a muta presiunea negocierilor pe partide. Dacă prima propunere ar cădea, a doua nominalizare ar putea reveni, potrivit speculațiilor, către o formulă acceptabilă pentru PSD sau chiar către un premier propus de social-democrați. Această variantă ar permite Cotroceniului să arate că a încercat o soluție „nepolitică”, în timp ce partidele ar fi obligate să își asume mai clar responsabilitatea pentru blocaj sau pentru formarea unei noi majorități. Criza politică a început după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan, în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de PSD, AUR și PACE – Întâi România. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi „pentru”, cu mult peste pragul necesar de 233 de voturi. După demiterea Executivului, Guvernul Bolojan a rămas interimar, cu atribuții limitate, până la învestirea unui nou Cabinet. În tot acest timp, negocierile dintre partide nu au produs o formulă stabilă. PSD revendică un rol decisiv în noua arhitectură guvernamentală, PNL și USR încearcă să evite asocierea cu o formulă dominată de social-democrați, iar președintele Nicușor Dan caută o majoritate pe care a descris-o drept „solidă” și „pro-occidentală”.
Din punct de vedere constituțional, procedura prevede că președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care are majoritatea absolută în Parlament sau, dacă o asemenea majoritate nu există, după consultarea partidelor parlamentare. Candidatul desemnat are apoi 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și asupra întregii liste a Guvernului. Programul și lista Cabinetului sunt dezbătute în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Pentru a fi învestit, Guvernul are nevoie de votul majorității deputaților și senatorilor. Dacă Parlamentul respinge lista și programul de guvernare, procedura se reia: noi consultări, o nouă desemnare și un nou vot de învestitură. Alegerile anticipate nu apar automat după primul eșec. Constituția prevede că președintele poate dizolva Parlamentul numai dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Chiar și atunci, dizolvarea Parlamentului este o posibilitate, nu o obligație. Președintele poate continua consultările și poate încerca o altă formulă politică. Aritmetica parlamentară explică blocajul. Parlamentul are 465 de mandate, iar pragul majorității absolute este de 233 de voturi. Potrivit calculelor recente, PSD are 129 de parlamentari, AUR 90, PNL 73, USR 59, UDMR 32, minoritățile naționale 17, SOS România 15, POT 14, PACE 12, iar neafiliații sunt 22. În aceste condiții, PNL, USR, UDMR și minoritățile ar ajunge împreună la 181 de voturi, mult sub pragul majorității. Fără PSD, AUR sau o combinație amplă de voturi din mai multe zone parlamentare, un Guvern Tomac ar avea șanse reduse să treacă. Un guvern tehnocrat condus de Eugen Tomac ar avea nevoie fie de o înțelegere cu PSD, fie de o combinație parlamentară mult mai largă, greu de explicat politic. O susținere venită din zona AUR, SOS sau POT ar contrazice obiectivul declarat al președintelui de a construi o majoritate pro-occidentală. Pe de altă parte, un sprijin decisiv din partea PSD ar ridica întrebarea dacă guvernul ar mai fi, în realitate, unul tehnocrat sau doar o formulă politică mascată. Pentru Eugen Tomac, o eventuală desemnare ar reprezenta o revenire spectaculoasă în prim-planul politicii interne. Tomac este europarlamentar și președinte al PMP, formațiune care nu mai are greutatea parlamentară de altădată, dar care rămâne conectată la zona politică de centru-dreapta. În octombrie 2025, el a fost numit consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii de pretutindeni. Prin profilul său, Tomac ar putea fi prezentat drept o variantă politică acceptabilă pentru electoratul de dreapta, dar suficient de flexibilă pentru a purta discuții și cu alte partide. Tocmai această flexibilitate ar putea deveni însă vulnerabilitatea majoră a unei eventuale nominalizări. Cert este însă că orice nominalizare făcută de președinte va transforma blocajul politic într-un test parlamentar concret. Partidele vor trebui să arate nu doar pe cine refuză, ci și ce majoritate pot construi pentru ca România să iasă din interimatul guvernamental. Dacă Eugen Tomac va fi desemnat și va merge în Parlament cu un guvern tehnocrat, votul de învestitură va arăta dacă scenariul este o soluție reală de guvernare sau doar prima etapă a unei negocieri mai ample, în care adevărata miză rămâne viitorul raport de forțe dintre Cotroceni, PSD, PNL și USR.
Nu este exclusă nici varianta ca, după o asemenea desemnare, Eugen Tomac să încerce fără succes să strângă o majoritate parlamentară și să depună mandatul, înainte de un vot parlamentar.