Impactul muncii în ture
Tomografii cerebrale reprezintă subiectul principal al acestui articol. Munca în ture de noapte nu este pentru cei slabi. A rămâne treaz de la apus până în zori, așa cum fac multe asistente medicale, medici și personalul de urgență, pare să-și pună amprenta asupra corpului și minții, arată un studiu publicat de Science Alert. Potrivit neurologilor, munca în ture este legată de pierderi de volum cerebral în zone cheie ale creierului. "Aceste modificări pot avea implicații semnificative asupra sănătății mintale și cognitive a indivizilor care lucrează în ture", a declarat Dr. Ioana Popescu, neurolog la Universitatea din București.
Dacă munca în ture este întreruptă, totuși, aceste reduceri se recuperează parțial în decurs de doi ani și jumătate, în medie. Conform analizei, nu este clar ce înseamnă de fapt aceste pierderi și câștiguri pentru sănătatea sau comportamentul uman. O analiză secundară a relevat o corelație negativă între pierderea de volum și performanța cognitivă: creșterea pierderii de volum a fost asociată cu performanțe mai slabe la unele teste cognitive, dar nu la toate. Totuși, amploarea efectului este "foarte mică", avertizează autorii, astfel că rezultatele "trebuie interpretate cu prudență".
Regiunile creierului care au prezentat pierderi semnificative de volum contribuie, de asemenea, la reglarea ciclurilor noastre de somn. Aceste zone sunt implicate în multe dintre simptomele muncii în ture, cum ar fi o reglare emoțională mai slabă și performanțe de memorie mai slabe. Studiul, care este cel mai amplu de acest gen, constată o modificare a volumului cerebral acolo unde majoritatea analizelor anterioare privind munca în ture nu au făcut-o.
Acesta a analizat date RMN și de sănătate pe termen lung de la 14.198 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată, fără probleme medicale, care au participat la UK BioBank. Dintre cei 2.122 de lucrători în ture, cercetătorii au observat un model simetric de pierdere modestă de volum în talamusul drept, care face parte din "centrul" de transmitere a informațiilor din creier. Acesta este strâns implicat în recuperarea memoriei. De asemenea, au observat o pierdere modestă de volum în amigdala stângă, care reglează răspunsurile emoționale.
Cercetătorii au luat în calcul, printre alți factori, vârsta, sexul, cronotipul și volumul craniului în analiza lor. Dificultățile în reglarea emoțiilor sunt adesea legate de somnul de proastă calitate. Lucrătorii în ture sunt cunoscuți pentru faptul că se confruntă cu riscuri mai mari atât de tulburări de somn, cât și de probleme de sănătate mintală. "Ritmul circadian perturbat este un factor major în aceste probleme", a adăugat Dr. Popescu.
Alți factori care pot contribui includ lipsa luminii solare sau modificările orarului de masă. Totuși, faptul că anumite părți ale creierului se micșorează nu înseamnă neapărat că acestea mor. Creierul este un organ flexibil, capabil să se reconfigureze pentru a face față provocărilor vremii. Poate că asta face în cazul lucrătorilor în ture: creierul lor compensează într-un fel care le permite să lucreze toată noaptea.
Este important de menționat că studiul a fost realizat doar pe adulți în vârstă, ceea ce înseamnă că nu este clar cum creierul lucrătorilor mai tineri poate face față cerințelor muncii în ture. În acest context, este necesară o cercetare suplimentară pentru a înțelege mai bine efectele pe termen lung ale muncii în ture asupra sănătății mentale și cognitive a tinerilor lucrători.
Pe măsură ce tot mai mulți oameni aleg să lucreze în ture, este esențial ca angajatorii să fie conștienți de impactul pe care aceste schimbări îl pot avea asupra sănătății angajaților și să implementeze măsuri care să sprijine bunăstarea lor mentală și fizică.