Decizie controversată
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat recent motivele pentru care nu a achiziționat vehiculele blindate Piranha 5 prin programul de înzestrare SAFE. Într-o declarație făcută pe 2 iunie 2026, MApN a susținut că fondurile disponibile au fost redirecționate către alte programe de înzestrare, în contextul în care armata română se confruntă cu o nevoie acută de modernizare a echipamentelor. "Nu ne permitem să pierdem banii pentru înzestrarea Armatei", a declarat colonelul Miruță, purtător de cuvânt al ministerului.
Potrivit raportului anual al MApN, bugetul total alocat pentru înzestrarea armatei în 2026 este de 2,5 miliarde de euro, o sumă considerabilă, dar insuficientă pentru a acoperi toate nevoile exprimate de structurile militare. Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, din această sumă, aproximativ 600 de milioane de euro au fost alocate pentru modernizarea sistemelor de apărare aeriană, în timp ce 400 de milioane au fost direcționate către programe de instruire și logistică.
În ceea ce privește contractul pentru achiziționarea blindatelor Piranha 5, MApN a confirmat că a fost evaluat și că, în ciuda caracteristicilor tehnice promițătoare, costurile finale și termenii de livrare au fost considerați nesustenabili în raport cu prioritățile actuale. Expertul militar Florin Ghiță de la Universitatea Națională de Apărare a comentat: "Decizia de a nu achiziționa Piranha 5 este una strategică, dar trebuie să ne asigurăm că nu compromitem capacitatea operațională a armatei."
În plus, în contextul conflictului din Ucraina și creșterea tensiunilor în regiune, MApN trebuie să prioritizeze investițiile în tehnologie avansată, ceea ce a dus la o reevaluare a proiectelor anterioare. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în 2025, România a cheltuit aproximativ 1,8% din PIB pentru apărare, un procent care se aliniază cu angajamentele NATO, dar care rămâne sub nivelul recomandat de 2%.
Criticii acestei decizii, inclusiv din rândul opoziției parlamentare, susțin că abandonarea achiziției Piranha 5 ar putea duce la stagnarea modernizării capacităților de apărare ale României. "Este esențial să nu ne lăsăm influențați de constrângeri bugetare atunci când vine vorba de apărarea națională", a declarat deputatul USR, Andrei Popescu.
Reacțiile din partea MApN au fost rapide, cu oficiali subliniind că fiecare decizie în materie de achiziții este fundamentată pe analize detaliate și pe evaluarea riscurilor. Într-o altă declarație, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a afirmat: "Strategia noastră de înzestrare se bazează pe nevoile actuale ale armatei și pe provocările cu care ne confruntăm."
Pe de altă parte, MApN a reafirmat angajamentul de a colabora cu partenerii internaționali pentru a identifica soluții alternative de înzestrare. Aceasta ar putea include participarea României la programele de apărare comună ale Uniunii Europene, care sunt menite să sprijine statele membre în fața amenințărilor emergente.
În concluzie, decizia MApN de a nu achiziționa Piranha 5 prin programul SAFE ridică întrebări importante despre prioritățile de finanțare și strategia de apărare a României. Pe măsură ce situația internațională continuă să evolueze, este esențial ca România să își evalueze constant capacitățile de apărare și să se asigure că investițiile sunt direcționate către soluțiile cele mai eficiente.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a vedea cum va reacționa MApN la provocările actuale și cum va adapta planurile de înzestrare pe termen lung.