Corupție în angajările armatei
La data de 02.06.2026, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au pus sub acuzare pe generalul Gheorghiță Vlad, șef al Statului Major al Apărării din Ministerul Apărării Naționale (MApN), pentru complicitate la uzurparea funcției publice. Conform DNA, generalul Vlad ar fi facilitat angajarea fiicei unui coleg, printr-o solicitare nelegală adresată Ministerului Educației. "Acest caz evidențiază necesitatea respectării riguroase a normelor legale în procesul de recrutare în instituțiile de apărare", a declarat un oficial al DNA.
Potrivit informațiilor de la DNA, în luna iulie 2025, Gheorghiță Vlad ar fi colaborat cu general-locotenent Iulian Berdilă pentru a suplimenta locurile bugetate la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București. Această acțiune ar fi avut ca rezultat mutarea candidaților de pe locurile cu taxă pe cele bugetate, afectând astfel procesul de recrutare militară. În total, 20 de locuri au fost suplimentate, iar 3 dintre candidați ar fi fost promovați ca ofițeri după absolvire.
Berdilă, actual locțiitor pentru operații și instrucție, este un alt nume de referință implicat în acest scandal. Surse judiciare menționează că acesta ar fi făcut presiuni asupra lui Vlad pentru a semna documentația necesară, depășind limitele atribuțiilor legale. Procurorii au obținut, de asemenea, dovezi sub formă de stenograme care arată discuții între cadre militare cu funcții de conducere, ceea ce arată complexitatea și amploarea acestui caz de corupție.
În urma extinderii anchetei, DNA a deschis un dosar care vizează și alte persoane, inclusiv Mihai Șomordolea, fost șef al Secretariatului CSAT, implicat în gestionarea documentelor sensibile. Această latură a investigației sugerează o rețea mai amplă de corupție în cadrul MApN, în care se pare că favorizarea unor candidați se făcea prin intermediul relațiilor personale și abuzului de putere.
Generalul Gheorghiță Vlad, care a fost numit în funcția de șef al Statului Major al Apărării în noiembrie 2023, are o carieră militară deosebită, având în spate experiențe variate în conducerea structurilor armatei române. De-a lungul carierei, Vlad a ocupat mai multe funcții importante, inclusiv comandant al Diviziei 2 Infanterie Getica și șef al informațiilor la Componenta Operațională Terestră. Această experiență îi oferă un statut deosebit în cadrul MApN, dar și responsabilitatea de a respecta legislația în vigoare.
Procurorii din DNA au subliniat că, deși cercetările sunt în curs, principala prioritate rămâne respectarea prezumției de nevinovăție. "Efectuarea în continuare a urmăririi penale este o etapă crucială în stabilirea adevărului", se arată în comunicatul DNA.
Reacția Ministerului Apărării a fost una de cooperare cu autoritățile, însă nu a oferit comentarii suplimentare pentru a nu influența investigația. "Instituția cooperează pe deplin cu autoritățile abilitate și va comunica informațiile care pot fi făcute publice, în conformitate cu legea", a declarat un purtător de cuvânt al MApN.
Această situație a stârnit un val de reacții în mediul public și politic, generând întrebări cu privire la integritatea procesului de recrutare în armată. Experții în domeniul apărării subliniază că transparența și corectitudinea în angajările militare sunt esențiale pentru menținerea moralului și încrederii în instituțiile statului. Criticile vizează nu doar modul în care s-au desfășurat aceste angajări, dar și impactul pe termen lung asupra imaginii armatei române.
În concluzie, scandalul care îl vizează pe generalul Gheorghiță Vlad trebuie tratat cu maximă seriozitate, având în vedere implicațiile sale asupra integrității sistemului militar român. Următoarele etape ale anchetei vor fi cruciale pentru clarificarea situației și pentru restabilirea încrederii în instituțiile de apărare.
MApN și DNA vor continua să colaboreze, iar rezultatele investigației vor fi așteptate cu interes, având în vedere gravitatea acuzațiilor aduse.