Deficitul bugetar s-a redus sub Guvernul Bolojan

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Deficitul bugetar al României a scăzut semnificativ sub conducerea Guvernului Bolojan, conform declarațiilor oficiale. Cu toate acestea, opoziția, reprezentată de PSD, susține că reformele au dus la recesiune tehnică, evidențiind efectele negative asupra consumului și veniturilor bugetare.

EN

Brief

Romania's budget deficit has significantly decreased under the Bolojan government, according to official claims. However, the opposition argues that these reforms have led to a technical recession, highlighting negative effects on consumption and budget revenues.

Deficitul bugetar s-a redus sub Guvernul Bolojan
Sursa foto: mediafax.ro

Perspective economice mixte

Conform unei declarații recente a Europarlamentarului PNL, Europarlamentarul a afirmat că, în ciuda alarmelor lansate de PSD și AUR despre colapsul economic, datele oficiale arată o reducere semnificativă a deficitului bugetar. "De luni de zile, PSD și AUR au vorbit despre colaps economic, blocaje și dezastru bugetar. Datele oficiale spun însă altceva: deficitul a scăzut semnificativ, investițiile au crescut, iar economia a continuat să funcționeze și să se dezvolte", a declarat el. Potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar a scăzut de la 56 miliarde lei la 24 miliarde lei, iar investițiile publice au ajuns la 31 miliarde de lei, fiind finanțate în proporție de peste 75% din fonduri europene și PNRR.

Buda a subliniat că plățile pentru proiectele europene au crescut cu 34% față de anul precedent, ceea ce sugerează o dinamică pozitivă în absorbția fondurilor. "În doar 10 luni, Guvernul Bolojan a demonstrat că poți reduce risipa și deficitul fără să oprești investițiile și fără să blochezi economia. Mai mult, absorbția fondurilor europene și implementarea proiectelor finanțate prin PNRR au accelerat", a adăugat el. Aceste afirmații vin în contrast cu declarațiile PSD care a acuzat că reformele Guvernului Bolojan au dus România în recesiune tehnică, un punct de vedere susținut de deputatul Mihai Fifor.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că, în luna februarie, România a înregistrat două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, ceea ce a generat îngrijorare cu privire la viitorul economic al țării. Fifor a menționat printre efectele negative ale acestor reforme comprimarea veniturilor bugetare și prăbușirea consumului. Conform INS, veniturile bugetare au scăzut cu 5% în primul trimestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior.

Pe de altă parte, analiștii economici subliniază că recesiunea tehnică nu este neapărat un semn al falimentului economic, ci poate fi un rezultat al ajustărilor structurale necesare. Expertul economic Alina Ionescu de la Institutul Național de Statistică a declarat: "Este important să ne concentrăm pe tendințele pe termen lung, nu doar pe fluctuațiile pe termen scurt ale PIB-ului. Este un moment de tranziție care poate aduce beneficii ulterioare dacă se gestionează corect."

În plus, un raport Eurostat din 2026 indică faptul că România a reușit să atragă fonduri europene într-un ritm mai rapid decât media Uniunii Europene, ceea ce ar putea susține investițiile pe termen lung. Aceasta ar putea fi o oportunitate pentru Guvernul Bolojan să continue să îmbunătățească absorbția fondurilor și să stimuleze economia, în ciuda criticilor venite din partea opoziției.

Criticii din rândul PSD și AUR nu sunt însă de acord cu această viziune optimistă. Mihai Fifor a subliniat că, în ciuda creșterii investițiilor, efectele asupra economiei reale nu sunt vizibile, iar consumul continuă să se contracteze. "Este esențial ca aceste date pozitive să se reflecte în viața de zi cu zi a românilor, altfel nu pot fi considerate decât simple statistici", a adăugat el.

În concluzie, datele recente sugerează o ușoară îmbunătățire a deficitului bugetar și o creștere a investițiilor, dar contextul mai larg al economiei rămâne complex. Următorii pași pentru Guvernul Bolojan vor implica continuarea reformelor, maximizarea absorbției fondurilor europene și asigurarea unei stabilități economice pe termen lung.

Este crucial ca toate aceste măsuri să fie comunicate eficient cetățenilor pentru a reconstrui încrederea în gestionarea economică a țării.