Falsificarea identității în scopuri personale
Un bărbat din București a fost trimis în judecată marți de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București sub acuzația de fals informatic.
Dosarul s-a constituit în martie 2025 ca urmare a sesizării actualului președinte al României, pe atunci primar al Primăriei Capitalei, și privește activitatea infracțională a unei persoane care, folosind conturi fictive de WhatsApp, s-a prezentat, printre altele, ca fiind director al cabinetului primarului general și a contactat diverși organizatori de evenimente pentru a obține invitații sau acces gratuit la diverse evenimente. Potrivit surselor G4Media, bărbatul a folosit numele actualului șef al statului pentru a obține beneficii personale.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat instanța competentă cu rechizitoriul întocmit de procurorul de caz, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a unui inculpat recidivist, sub măsura preventivă a controlului judiciar, pentru fals informatic în formă continuată. „În perioada decembrie 2022 – iulie 2025, inculpatul D.C. a administrat și utilizat 4 conturi de WhatsApp, ocazie cu care a introdus, fără drept, date informatice constând în fotografiile aparținând unor persoane, folosind aceste elemente pentru a crea aparența că respectivele conturi erau utilizate de persoanele indicate”, susțin anchetatorii.
Potrivit procurorilor, utilizând un cont WhatsApp, inculpatul s-a prezentat ca fiind V.P., șef de cabinet al Primarului General al Municipiului București, purtând 189 de conversații cu organizatori de evenimente, în scopul de a obține invitații și bilete la diverse evenimente. De asemenea, el s-a prezentat ca fiind C.I., fiul lui M.I., și a purtat conversații cu alți organizatori în perioada octombrie 2024 – martie 2025.
Rechizitoriul, însoțit de dosarul cauzei, a fost trimis spre soluționare Judecătoriei Sectorului 1 București. Este important de menționat că acuzațiile de fals informatic sunt grave și, conform legislației române, pot atrage sancțiuni severe. Potrivit Codului Penal, falsul informatic este reglementat de art. 321 și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
În același timp, se poate observa o tendință crescută de utilizare a tehnologiilor de comunicare pentru activități ilegale. Conform unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2025, infracțiunile cibernetice au crescut cu 30% în ultimii 3 ani, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri mai stricte de prevenire și combatere a acestor acte.
Criticii sistemului judiciar susțin că astfel de cazuri subliniază lacunele în legislația actuală, care nu reușește să țină pasul cu evoluțiile tehnologice rapide. De asemenea, există îngrijorări cu privire la protecția datelor personale și la modul în care acestea pot fi utilizate în scopuri frauduloase.
În concluzie, cazul lui Constantin Dragomir evidențiază nu doar problemele legate de falsificarea identității, ci și nevoia urgentă de a îmbunătăți legislația și de a întări măsurile de securitate cibernetică. Este esențial ca autoritățile să colaboreze eficient pentru a preveni astfel de infracțiuni și a proteja cetățenii.
Următorii pași vor implica soluționarea cazului în instanță și evaluarea eventualelor măsuri de prevenire a recidivelor în rândul infractorilor recidiviști.