Contradicții oficiale la Galați
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că nu poate confirma informațiile potrivit cărora drona rusească prăbușită pe un bloc din Galați și-ar fi schimbat traseul după o intervenție a apărării antiaeriene ucrainene, așa cum a spus Nicușor Dan. El a precizat că datele primite până în prezent vizează originea și caracteristicile aparatului de zbor, nu circumstanțele care au determinat modificarea traiectoriei acestuia.
„Drona este de fabricaţie rusească. Dacă există voci în Rusia care, după aceste date, spun că nu e a lor, eu îi invit să vină să-şi ia seria şi să găsească fabrica din Rusia în care a fost produsă această dronă”, a declarat Radu Miruță. Potrivit acestuia, drona avea la bord aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen (TNT), iar responsabilitatea pentru gestionarea traiectoriei unui astfel de aparat revine celor care îl lansează.
Ministrul a mai spus că nu există justificări pentru pătrunderea unei drone încărcate cu explozibil în spațiul aerian românesc. Întrebat dacă poate confirma declarațiile președintelui Nicușor Dan, potrivit cărora drona și-ar fi modificat direcția de zbor după ce ar fi fost interceptată de sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei, Radu Miruță a spus că nu deține informații care să susțină această variantă.
Oficialul a precizat că instituția pe care o conduce dispune de date privind traseul dronei, însă nu și despre motivele care au determinat schimbarea direcției de deplasare. „Că ea a fost direcționată intenționat, că și-a pierdut comunicația e o chestiune pe care noi n-avem de unde să o știm”, a afirmat ministrul. Potrivit acestuia, o eventuală expertiză tehnică și balistică a resturilor recuperate ar putea oferi informații suplimentare despre circumstanțele producerii incidentului.
Radu Miruță a declarat că sistemele radar ale României au monitorizat aparatul de zbor înainte de impact. Conform datelor prezentate de ministru, drona a fost observată venind dinspre Marea Neagră, a traversat zona Dunării, a intrat în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit ulterior în municipiul Galați. El a adăugat că instituțiile implicate în analiza epavei ar putea stabili, în perioada următoare, dacă există elemente care să indice o intervenție externă asupra dronei sau alte cauze care au influențat traseul acesteia.
Radu Miruță consideră că discuțiile privind motivul exact pentru care drona și-a modificat traseul nu reprezintă aspectul central al incidentului. „Este o fentă în spațiul public, este o încercare de dezbatere a unui subiect care are mult mai puțină importanță”, a declarat ministrul. Acesta a amintit că și alte drone ajunse anterior pe teritoriul României prezentau urme de gloanțe și a spus că este posibil ca și în acest caz să existe astfel de indicii. Totuși, a precizat că informațiile pe care le-a primit până acum se referă exclusiv la proveniența și componența aparatului de zbor.
Nicușor Dan a afirmat că drona care s-a prăbușit pe blocul din Galați și-ar fi modificat traiectoria după ce ar fi fost lovită în spațiul aerian ucrainean, în zona orașului Reni: „A fost un grup de 43 de drone care au venit din partea estică, au traversat Ucraina la 20-30 de kilometri de la nord de Dunăre, dinspre est spre vest. Pe măsură ce au trecut pe teritoriul ucrainean, o parte din ele au fost doborâte și una dintre ele, lovită probabil deasupra orașului Reni, traiectoria ei s-a modificat și a venit înspre Galați.”
Întrebat ulterior dacă schimbarea direcției a fost aleatorie sau provocată de cineva, președintele a răspuns că drona „a fost lovită kinetic”, sugerând că modificarea traseului ar fi fost consecința interceptării sale. Această divergență de perspective între Nicușor Dan și Radu Miruță ridică întrebări privind eficiența sistemelor de apărare aeriană și coordonarea între autorități în gestionarea incidentelor de securitate.
În acest context, Radu Miruță a subliniat că Armata Română a monitorizat drona, dar a existat o limitare a capacităților de reacție în fața unei amenințări emergente. Cristian Popovici, purtătorul de cuvânt al MApN, a explicat că deciziile de deschidere a focului sunt reglementate strict pentru a proteja viața populației. Acesta a menționat că pilotul are o fereastră de timp foarte îngustă pentru a acționa. Astfel, contrar asigurărilor președintelui Dan, ministrul Miruță a pus sub semnul întrebării eficiența reacției în fața amenințărilor externe.
Pe de altă parte, Nicușor Dan a afirmat că aliații NATO au oferit României echipamente pentru a întări securitatea la graniță, în vreme ce Radu Miruță a contrazis această afirmație, menționând că ajutoarele solicitate nu au fost încă livrate. Această discrepanță evidențiază nevoia de claritate și transparență în comunicarea oficială, în special în momente de criză.
Așadar, situația creată de incidentul dronei prăbușite la Galați subliniază nu doar provocările în domeniul securității naționale, ci și necesitatea unei colaborări eficiente între autorități și transparența informațiilor pentru a menține încrederea publicului.