Controverse și decizii recente
Curtea Supremă israeliană a validat luni numirea generalului Roman Gofman la conducerea Mossad, serviciul de informaţii externe, în pofida criticilor suscitate de rolul său într-un dosar controversat datând din 2022, relatează AFP.
Cu două voturi pentru şi unul împotrivă, judecătorii au respins contestaţiile împotriva numirii sale, provenind în special din partea procurorului general Gali Baharav-Miara, apreciind că 'integritatea sa nu este compromisă'. Actual secretar militar al premierului, Benjamin Netanyahu, Roman Gofman fusese desemnat în decembrie 2025 de acesta pentru a prelua conducerea Mossad începând din luna iunie.
La 10 mai, procurorul general trimisese o scrisoare Curţii Supreme pentru a-şi justifica opoziţia faţă de această numire, bazându-se pe un dosar datând din 2022, când generalul era la post la frontiera nordică a Israelului. Ofiţeri israelieni acţionând 'la cererea lui Gofman', potrivit dnei Baharav-Miara, recrutaseră atunci în afara oricărui cadru legal pe Ouri Elmakiyes, un adolescent de 17 ani, pentru a desfăşura 'operaţiuni de colectare de informaţii şi de influenţă' pe lângă ţări inamice, în special Siria.
Ignorând faptul că el acţiona în contul armatei, Shin Bet (serviciul de informaţii interne israelian) îl arestase pe adolescent, care fusese încarcerat peste un an, înainte ca parchetul să ancheteze şi să anuleze toate capetele de acuzare. Potrivit procurorului general, Roman Gofman nu făcuse nimic pentru a-l dezvinovăţi pe tânăr după arestarea acestuia, negând chiar că ar fi avut cunoştinţă despre aceste fapte. Elmakiyes a sesizat şi el Curtea Supremă pentru a se opune numirii acestuia la conducerea Mossad.
Judecătorii au apreciat totuşi că 'conduita lui Gofman în dosarul Elmakiyes nu-l discreditează moral pe acesta, în orice caz nu de natură de a-l descalifica pentru a exercita atribuţiile de şef al Mossad'. El urmează să-şi preia funcţia marţi, 2 iunie. Numirea sa intervine într-un context de tensiuni persistente între guvernul Netanyahu şi principalele instituţii judiciare ale ţării.
Această decizie vine pe fondul unor controverse politice în Israel, unde guvernul Netanyahu a fost acuzat de mai multe ori că subminează independenţa sistemului judiciar. În 2023, de exemplu, protestele faţă de reformele judiciare propuse de guvern au dus la o mobilizare masivă a cetăţenilor. Criza în justiție a fost adesea asociată cu percepția că numirile în funcții cheie sunt influențate de considerente politice mai degrabă decât de competență.
Pe de altă parte, susținătorii lui Gofman consideră că experiența sa militară și profesională îl fac potrivit pentru conducerea Mossad, având în vedere provocările de securitate cu care se confruntă Israelul, inclusiv amenințările din partea grupărilor teroriste din Gaza și Hezbollah. De asemenea, se subliniază importanța continuității în conducerea serviciilor de informații, mai ales în perioade de instabilitate regională.
Criticii, totuși, rămân îngrijorați de precedentul creat de această numire, avertizând că acceptarea unei astfel de numiri în circumstanțe controversate ar putea eroda încrederea publicului în instituțiile de securitate ale statului. Aceștia susțin că este esențial ca liderii serviciilor de informații să aibă nu doar competențe profesionale, dar și integritate morală demonstrată. Numirea lui Gofman va fi observată cu atenție atât în Israel, cât și pe scena internațională, având în vedere rolul esențial pe care Mossad îl joacă în politica de securitate a țării.
Pe scurt, validarea numirii lui Roman Gofman de către Curtea Supremă subliniază complexitatea interacțiunilor dintre politică, justiție și securitate în Israel.
Tensiunile continue între guvern și instanțele judecătorești sugerează că viitorul lider al Mossad va trebui să navigheze nu doar provocările externe, ci și pe cele interne, într-un climat politic tot mai polarizat.