Generalul acuză Ministerul Apărării de tergiversări

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Generalul (r) Dorin Toma a acuzat autoritățile române de tergiversări în achiziția radarelor antidronă, afirmând că oferta companiei Thales din 2018 a fost ignorată. Acesta subliniază că lipsa de acțiune a dus la vulnerabilități în apărarea națională și solicită o reacție rapidă din partea autorităților.

EN

Brief

Retired General Dorin Toma accuses Romanian authorities of delaying the purchase of drone detection radars, which were first offered by Thales in 2018. He emphasizes that this inaction has led to vulnerabilities in national defense and calls for urgent action from the authorities.

Generalul acuză Ministerul Apărării de tergiversări
Sursa foto: ziare.com

Refuzul achiziției radarelor antidronă

Generalul acuză reprezintă subiectul principal al acestui articol. Generalul (r) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, a lansat o acuzație gravă la adresa autorităților române, afirmând că, în anul 2018, Armata Română a refuzat o ofertă pentru achiziționarea radarelor antidronă de la compania franceză Thales. Conform generalului Toma, oferta includea radare tactice mobile Gap Filler Ground Master 200 (GM200), care ar fi putut contribui semnificativ la întărirea capacităților de apărare ale României în contextul riscurilor actuale. „Problema este că această companie a propus Armatei Române achiziția acestui tip de radar încă din anul 2018. Ulterior, în 2022, în contextul izbucnirii războiului din Ucraina, a propus inclusiv un transfer tehnologic masiv și integrarea producției în industria națională de apărare”, a declarat generalul Toma într-o postare pe Facebook.

În cadrul discuțiilor despre programul european SAFE, care permite statelor membre să se împrumute pentru achiziții de înarmare, generalul Toma a subliniat că unele dintre echipamentele acum vizate pentru achiziție au fost propuse României cu mult timp în urmă. Potrivit acestuia, întârzierile în luarea unor decizii au dus la vulnerabilități de apărare. „În cele din urmă, în decembrie 2025, la 7 ani de la prima ofertă, s-a decis achiziția acestor radare prin programul SAFE, urmând ca ele să fie livrate în 2-3 ani”, a adăugat el.

Generalul Toma a evidențiat discrepanțele dintre discursul oficial și realitatea de pe teren, întrebându-se cu cine ar trebui să fie solidari cetățenii României. El a criticat conducătorii care, în opinia sa, nu au acționat pentru a asigura securitatea națională. „Nu există voința, determinarea și, mai ales, viziunea necesară pentru a ne adapta la schimbările geopolitice, tehnologice și militare care au loc la nivel global și, în special, în zona noastră de interes”, a spus el.

Thales, compania care a făcut oferta inițială, este un jucător major în industria militară europeană, având o prezență semnificativă în România, unde lucrează peste 650 de ingineri software la Centrul de Excelență în Inginerie din București. Acesta deservește toate ariile strategice ale grupului, inclusiv apărarea și tehnologia aerospațială.

Generalul Toma a mai menționat că, prin programul SAFE, România va achiziționa sisteme C-RAM și anti-dronă de la compania Rheinmetall, împreună cu muniția aferentă, dar a subliniat că aceste achiziții au fost întârziate. De asemenea, a criticat semnarea, în decembrie 2023, a unui contract pentru modernizarea sistemelor de artilerie antiaeriană Oerlikon, afirmând că livrările ar fi trebuit să fie efectuate mult mai repede.

El a subliniat că, dacă România ar fi achiziționat la timp 2-3 radare Gap Filler, ar fi putut să își optimizeze capacitatea de detecție cu o investiție totală de sub 100 de milioane de euro. „Aceste întârzieri nu doar că afectează capacitatea de reacție a Armatei Române, dar și securitatea națională a țării”, a conchis generalul Toma.

În concluzie, generalul Toma a tras un semnal de alarmă cu privire la starea actuală a apărării naționale a României și a cerut o reacție rapidă din partea autorităților pentru a aborda aceste vulnerabilități.

Aceste declarații vin în contextul în care România se confruntă cu provocări de securitate tot mai mari, iar modernizarea echipamentelor militare este esențială pentru protejarea teritoriului național și asigurarea unei reacții rapide în fața amenințărilor externe.