Provocări în telecomunicații
Europa problemă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Europa se confruntă cu o provocare majoră în dezvoltarea infrastructurii digitale, în condițiile în care investițiile în telecomunicații încetinesc, iar milioane de cetățeni ar putea rămâne fără acces la internet de mare viteză în următorii ani. Potrivit estimărilor din industrie, peste 41 de milioane de persoane din Uniunea Europeană nu vor fi conectate la rețele de fibră optică până în 2030. Deși operatorii europeni au investit 64,6 miliarde de euro în 2024, sectorul înregistrează al doilea an consecutiv de scădere a investițiilor, în timp ce veniturile per utilizator au coborât sub nivelurile de acum un deceniu, conform datelor citate de Politico.
Unul dintre principalele obstacole structurale este fragmentarea pieței europene de telecomunicații. În prezent, Europa are 44 de operatori de telefonie mobilă și peste 70 de mari furnizori de servicii fixe, ceea ce reduce capacitatea industriei de a realiza investiții de amploare. Prin comparație, Statele Unite, China, Coreea de Sud și Japonia au adoptat modele mai centralizate sau strategii industriale mai coerente, care permit mobilizarea mai eficientă a capitalului pentru infrastructură digitală. Experții din industrie susțin că această fragmentare limitează investițiile pe termen lung și încetinește modernizarea rețelelor.
În acest context, Uniunea Europeană lucrează la Legea privind Rețelele Digitale (Digital Networks Act – DNA), un pachet legislativ menit să simplifice reglementările și să stimuleze investițiile în infrastructura de telecomunicații. Forma actuală a proiectului prevede eliminarea a trei obligații de raportare, dar păstrarea a 17 cerințe existente și introducerea altor 12 noi obligații, ceea ce, potrivit industriei, ar putea limita efectul de simplificare. Reprezentanții sectorului avertizează că reforma riscă să fie insuficient de profundă pentru a schimba dinamica investițiilor.
Acoperirea rețelelor de fibră optică până la domiciliu (FTTH) depășește 77% în Europa, iar tranziția de la infrastructura pe cupru la fibră continuă într-un ritm relativ stabil. Experții recomandă ca această tranziție să fie lăsată în principal la decizia pieței, argumentând că impunerea unor termene uniforme la nivel european ar putea încetini investițiile în loc să le accelereze. În schimb, unul dintre puținele elemente considerate clar favorabile în propunerea legislativă este politica privind spectrul de frecvențe. Industria susține că licențele pe termen lung și predictibilitatea reglementărilor sunt esențiale pentru investițiile în rețelele 5G și viitoarele tehnologii 6G.
Sectorul european al comunicațiilor digitale are o valoare estimată la 1,09 trilioane de euro, echivalentul a aproximativ 5% din PIB-ul Uniunii Europene. Infrastructura digitală este considerată esențială nu doar pentru economie, ci și pentru securitate cibernetică, productivitate și tranziția verde.
În acest context, experții avertizează că Europa nu își poate permite încă un deceniu de subinvestiții în infrastructura digitală, într-un moment în care competiția globală în domeniul tehnologic se intensifică.