Lipsa capacităților actuale
Fostul comandant al Armatei Române, Dorin Toma, a declarat recent că „Armata Română nu are acum sisteme moderne de combatere a dronelor și care ar putea doborî eficient dronele”. Declarația a fost făcută în contextul unei analize aprofundate a capacităților de apărare ale României, la începutul lunii iunie 2026, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Ministerul Apărării Naționale. Toma a subliniat că, deși există unele opțiuni tehnice, cum ar fi aviația de vânătoare F-16, utilizarea acestora împotriva dronelor reprezintă o provocare majoră pentru piloți. „Este dificil pentru un pilot să o încadreze”, a adăugat acesta.
Potrivit analizei efectuate de Toma, piloții români nu au fost instruiți special pentru a combate dronele, ci mai degrabă pentru a doborî avioane de vânătoare sau rachete. „Trebuie foarte multe condiții îndeplinite pentru a angaja și în special a angaja cu racheta”, a explicat el, menționând dificultățile asociate cu utilizarea tunurilor de bord. Această lipsă de adaptare a antrenamentului la noile realități ale războiului modern a fost evidențiată ca o problemă majoră.
În ceea ce privește capabilitățile de apărare la sol, Toma a menționat că discuțiile despre reinstalarea sistemelor Gepard și a mitralierelor anti-aeriene NR-4 au existat, dar aceste echipamente nu sunt în prezent parte din dotarea Armatei Române. „Sunt șanse foarte mari ca să apară…”, a remarcat el, subliniind că eficiența sistemelor de apărare actuale este limitată.
Datele oficiale arată că România a investit semnificativ în modernizarea forțelor sale armate în ultimii ani, dar lipsa unor sisteme specifice pentru combaterea dronelor rămâne o provocare. Conform Ministerului Apărării Naționale, în 2025, bugetul alocat pentru apărare a fost de 2,5% din PIB, o creștere semnificativă față de anii anteriori, însă aceste fonduri nu s-au tradus încă în livrări concrete de echipamente.
Un alt aspect important menționat de Toma este întârzierea livrării tunurilor modificate de firma Rheinmetall, care trebuiau să ajungă în România la sfârșitul anului 2025. „Nici acum nu au fost livrate tunurile deținute de Armata Română și modificate de către firma Rheinmetall”, a declarat acesta. Proiectul de modernizare a tunurilor antiaeriene a început în 2021, iar contractul a fost semnat în decembrie 2023, cu un termen de livrare de doi ani.
„Contractul respectiv, care probabil că a fost achitat în totalitate la ora asta, este de 300 și ceva de milioane de euro”, a adăugat Toma, subliniind că acesta include nu doar echipamentele, ci și logistică, instruire și mentenanță pe termen lung. Această întârziere ridică întrebări serioase cu privire la capacitatea României de a răspunde provocărilor de securitate, în special în contextul tensiunilor geopolitice crescute din regiune.
În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu o întârziere considerabilă în livrarea și integrarea sistemelor moderne de apărare. De exemplu, țări precum Polonia și Estonia au fost rapide în adoptarea și implementarea tehnologiilor moderne de combatere a dronelor, ceea ce le oferă un avantaj strategic în fața amenințărilor emergente.
Criticii au subliniat că aceste întârzieri nu numai că afectează capacitatea de apărare a României, ci și credibilitatea țării pe plan internațional. În acest context, este esențial ca autoritățile române să acționeze rapid pentru a remedia aceste deficiențe și a asigura o apărare adecvată împotriva amenințărilor moderne.
În concluzie, lipsa sistemelor moderne de combatere a dronelor și întârzierile în livrările promise de echipamente ridică semne de întrebare cu privire la pregătirea Armatei Române pentru a face față provocărilor actuale. Este crucial ca autoritățile să prioritizeze acest aspect și să colaboreze eficient cu partenerii internaționali pentru a aduce România la standardele necesare în domeniul apărării.
Următorii pași ar trebui să includă o evaluare detaliată a nevoilor de apărare și o accelerare a procesului de achiziție a echipamentelor necesare.