Problema tinerilor NEET
Critica asupra reprezintă subiectul principal al acestui articol. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a ridicat semnale de alarmă cu privire la politica de import a forței de muncă din afara Uniunii Europene în România, în contextul unui procent alarmant de tineri NEET (Not in Education, Employment or Training). Peiu a făcut aceste declarații în data de 1 iunie 2026, subliniind că România se află pe un loc nedorit în Europa, cu un procent de 19,2% din tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani care nu sunt nici la școală, nici la serviciu. "România nu își poate gestiona marile probleme, defectele structurale ale societății", a declarat senatorul AUR. Potrivit datelor Eurostat, acest procent a scăzut ușor de la 20,9% în 2015, dar rămâne constant în ultimii 10 ani, ceea ce ridică întrebări cu privire la eficiența politicilor publice implementate.
Peiu a evidențiat faptul că, în comparație cu alte țări europene, România nu a reușit să reducă acest procent. Grecii, de exemplu, au scăzut de la 24,1% la 13,6%, iar italienii de la 25,7% la 13,3%. "Ce fel de politică publică este aceasta? Să îți abandonezi propria populație și, în același timp, să imporți populații cu mari diferențe culturale, de la mii de kilometri distanță?”, a adăugat el, subliniind importanța de a găsi soluții viabile pentru tinerii români.
Critica sa vine în contextul unei politici de recrutare a muncitorilor străini din țări precum Nepal, Pakistan, India și Sri Lanka, pentru a compensa deficitul de forță de muncă din România. Conform Ministerului Muncii și Protecției Sociale, în anul 2025, România a înregistrat un număr record de lucrători străini, ceea ce a generat controverse în rândul politicienilor și experților.
În acest context, se impune o analiză a impactului pe termen lung asupra societății românești, având în vedere că tinerii NEET reprezintă o resursă umană nevalorificată. Potrivit Ministerului Educației, acest fenomen are rădăcini adânci în sistemul educațional, care nu reușește să răspundă nevoilor pieței de muncă. Astfel, specialiștii în educație sugerează că ar trebui să existe o colaborare mai strânsă între instituțiile de învățământ și mediul de afaceri pentru a adapta curricula la cerințele actuale.
De asemenea, este necesară o revizuire a politicilor sociale pentru a sprijini tinerii în tranziția de la educație la muncă. Expertul în politici sociale, Dr. Andreea Popescu, de la Universitatea București, afirmă că este esențial ca statul să implementeze programe de formare profesională care să fie accesibile acestor tineri. "Investiția în educație și formare este cheia pentru reducerea numărului de tineri NEET și pentru asigurarea unei forțe de muncă calificate pe termen lung", a declarat Popescu.
Din perspectiva criticilor, unii lideri de opinie argumentează că importul de muncitori străini poate fi o soluție temporară, dar nu abordează problema fundamentală a tinerilor NEET. De exemplu, economistul Mihai Ionescu, de la Institutul Național de Statistică, consideră că România ar trebui să prioritizeze investițiile în educație și formare profesională. "Fără o bază solidă de educație, nu putem construi un viitor sustenabil pentru tinerii noștri", a subliniat Ionescu.
În concluzie, politica de import de muncitori străini în România ridică întrebări importante cu privire la gestionarea resurselor umane interne. În timp ce statul român continuă să aducă lucrători din țări îndepărtate, tinerii din România rămân fără oportunități de educație și muncă. Este urgent ca autoritățile să elaboreze strategii eficiente pentru a sprijini integrarea tinerilor în piața muncii și pentru a preveni creșterea numărului de români NEET.
Următorii pași ar trebui să includă revizuirea programelor educaționale și crearea unor parteneriate între instituțiile de învățământ și angajatori.