Șantaj economic și influențe externe
Comisia europeană reprezintă subiectul principal al acestui articol. Executivul de la Bruxelles a lansat un avertisment la adresa Moscovei, acuzând direct Federația Rusă de implicare și tentativă de manipulare a scrutinului legislativ programat să aibă loc duminică, 7 iunie, în Armenia, conform AFP. Oficialii europeni susțin că acțiunile întreprinse de Kremlin au ca scop principal destabilizarea situației financiare a țării și influențarea opțiunilor de vot ale cetățenilor armeni.
Blocul comunitar urmărește evoluțiile recente din regiune. Reprezentanții Comisiei Europene au subliniat faptul că acțiunile de la Moscova reprezintă o formă directă de presiune asupra autorităților de la Erevan, într-un moment crucial pentru viitorul democratic al statului. „Rusia încearcă să afecteze economia Armeniei și să influențeze rezultatul alegerilor parlamentare”, declară luni Anouar El Anouni, un purtător de cuvânt al executivului european.
Această poziție oficială reflectă starea de alertă de la Bruxelles față de mecanismele hibride utilizate pentru modificarea configurației politice din țările vecine. Răcirea accentuată a relațiilor diplomatice dintre cele două state vine pe fondul dorinței exprimate de Erevan de a se apropia de standardele și valorile europene. Ca răspuns la această direcție externă, Federația Rusă a recurs la o serie de sancțiuni economice drastice chiar înainte de desfășurarea votului parlamentar.
Printre măsurile restrictive adoptate de Moscova se numără interzicerea strictă a importurilor de pește și produse derivate din Armenia. De asemenea, au fost impuse blocaje severe asupra livrărilor de produse agricole esențiale, precum fructele, legumele, florile și verdeața, dar și asupra unor bunuri de export tradiționale și extrem de profitabile pentru economia armeană, cum sunt coniacul, vinurile și apa minerală.
Pe lângă restricțiile comerciale agresive, există informații conform cărora Kremlinul pregătește o strategie logistică de amploare pentru a înclina balanța electorală. Se vehiculează că autoritățile ruse intenționează să organizeze deplasarea a aproximativ 100.000 de cetățeni armeni stabiliți în Rusia, cu scopul ca aceștia să voteze împotriva actualului șef al guvernului de la Erevan, Nikol Pashinyan.
Cu toate acestea, cercetările sociologice realizate înaintea scrutinului de duminică indică faptul că formațiunea politică condusă de Nikol Pashinyan beneficiază de o susținere solidă, aflându-se pe prima poziție în preferințele electoratului, la o distanță considerabilă de principalii competitori. Într-o notă aparent contradictorie cu acțiunile pragmatice de pe teren, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, i-a transmis un mesaj de felicitare premierului armean cu prilejul aniversării sale, ținând să menționeze în mod public că Armenia păstrează statutul de stat considerat prietenos.
Uniunea Europeană va continua să sprijine Armenia după încercările de „coerciţie” din partea Rusiei înaintea alegerilor parlamentare din 7 iunie, a asigurat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, relatează AFP. „Rusia încearcă să prejudicieze economia Armeniei şi să influenţeze rezultatul alegerilor parlamentare”, a acuzat purtătorul de cuvânt, Anouar El Anouni, potrivit News.ro.
Rusia a anunţat sâmbătă că şi-a rechemat ambasadorul în Armenia pentru consultări, în semn de protest faţă de apropierea acesteia de Uniunea Europeană, pe fondul apropierii alegerilor din 7 iunie. Aliată oficial cu Rusia, această ţară din Caucaz, cu o populaţie de aproximativ 3 milioane de locuitori, şi-a aprofundat relaţiile cu Occidentul în ultimii ani, în ciuda dependenţei sale economice de Moscova.
„Ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Armenia, S.P. Kopirkin, a fost rechemat la Moscova pentru consultări în legătură cu măsurile luate de conducerea armeană în vederea apropierii de Uniunea Europeană”, a declarat Ministerul de Externe al Rusiei într-un comunicat citat de Reuters.
Uniunea economică a fostelor republici sovietice condusă de Rusia a declarat, de asemenea, vineri, că va lua în considerare suspendarea Armeniei pentru că a solicitat aderarea la UE şi a cerut Erevanului să organizeze un referendum. Sondajele de opinie pentru alegerile din 7 iunie arată că partidul prim-ministrului pro-occidental Nikol Paşinian se află înaintea opoziţiei proruse. Preşedintele SUA, Donald Trump, l-a susţinut pe Paşinian, care a ajuns la putere în urma unei revoluţii în 2018 şi a fost reales în 2021.
Armenia susţine că Rusia nu a reuşit să o protejeze în timpul conflictului cu vecina Azerbaidjan legat de enclava Nagorno-Karabah, o regiune care s-a separat anterior şi care avea o populaţie de etnie armeană, dar pe care Azerbaidjanul a recucerit-o în 2023.
Rusia susţine că ţările occidentale se amestecă în Armenia pentru a slăbi influenţa rusă în fosta Uniune Sovietică.