Situația adăposturilor civile
Un raport recent al Ministerului Afacerilor Interne, consultat de G4Media, relevă o situație alarmantă în ceea ce privește adăposturile de protecție civilă din România. La data de 31 mai 2026, din cele aproape 5.800 de adăposturi existente, doar 10% sunt complet funcționale. Aceasta înseamnă că, în cazul unei situații de urgență, doar 650.000 de persoane ar putea beneficia de protecție, o cifră extrem de mică raportată la populația totală a țării. "Este esențial să ne îmbunătățim infrastructura de protecție civilă, altfel riscurile pentru cetățeni cresc semnificativ", a declarat Cătălin Predoiu, ministrul de interne.
Potrivit datelor centralizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), la sfârșitul anului 2025, România avea în evidențe un total de 5.770 de adăposturi de protecție civilă. Dintre acestea, majoritatea se află în stare precară, iar activitatea de inventariere și verificare nu a fost finalizată în marile centre urbane, precum București, Ilfov și Cluj. Aceasta este o problemă majoră, având în vedere că aceste zone sunt cele mai expuse la diverse riscuri.
Conform documentelor oficiale, Galațiul deține 203 adăposturi civile, dar raportul ISU Galați nu specifică câte dintre acestea sunt funcționale. În ianuarie 2026, Prefectura Galați a anunțat că în municipiu există 204 adăposturi, din care 158 sunt publice și 46 private, plus două adăposturi publice în municipiul Tecuci. Această discrepanță în numărul adăposturilor raportate ridică semne de întrebare cu privire la transparența și gestionarea acestora.
Ministrul Predoiu a subliniat că, deși cadrul legal pentru protecția civilă există (Legea nr. 481/2004), aplicarea lui se lovește de obstacole semnificative. La nivel local, prefectul este responsabil cu monitorizarea măsurilor de protecție civilă, în timp ce primarul trebuie să propună fondurile necesare și să se asigure că populația este informată și pregătită pentru situații de urgență. Rolul structurilor profesioniste, cum ar fi IGSU, este acela de a verifica periodic starea de operativitate a adăposturilor.
Începând cu februarie 2026, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a dispus organizarea unor exerciții lunare de către inspectoratele județene pentru situații de urgență. Aceste exerciții au scopul de a informa cetățenii despre locația adăposturilor disponibile și de a-i învăța cum să se comporte în caz de urgență. Totuși, aceste acțiuni riscă să rămână formale dacă infrastructura fizică nu va fi îmbunătățită, având în vedere că peste 2.000 de adăposturi sunt nefuncționale.
G4Media a solicitat o situație actualizată cu privire la adăposturile civile din Galați de la primarul municipiului, Ionuț Pucheanu. Până la publicarea acestui articol, nu am primit un răspuns, ceea ce ridică îngrijorări legate de transparența informațiilor. Această problemă a fost discutată anterior de G4Media, în articole referitoare la adăposturile civile din România, subliniind necesitatea urgentă de reformare a acestui sistem.
Istoria ne arată că problemele legate de infrastructura de protecție civilă nu sunt noi. Situația actuală este similară cu cea din martie 2022, când deficiențele în sistemul de adăpostire erau deja evidente, sau chiar mai devreme, în 1995. Deși s-au făcut unele progrese, cum ar fi construirea unui adăpost lângă Catedrala Mântuirii Neamului, optimismul nu este suficient. Este evident că România este cu ani în urmă în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de protecție civilă, iar lipsa unei reacții rapide ar putea avea consecințe devastatoare în cazul unor crize.
Este esențial ca autoritățile să ia măsuri imediate pentru a reabilita adăposturile existente și a asigura că cetățenii sunt protejați în fața eventualelor dezastre.
Fără o acțiune concertată și eficientă, România riscă să rămână vulnerabilă în fața amenințărilor care pot apărea oricând.