MApN, detalii tehnice dronă Galați

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

MApN a prezentat detaliile tehnice ale dronei care a căzut în Galați pe 29 mai 2026, arătând că aceasta este un model rusesc GERAN2. Incidentul a generat reacții la nivel național și internațional, subliniind provocările de securitate în regiune. Autoritățile române vor continua monitorizarea situației și evaluarea sistemelor de apărare.

EN

Brief

The Romanian Ministry of Defense (MApN) released technical details about the drone incident in Galați on May 29, 2026, identifying it as a Russian-made GERAN2 model. The incident has raised national and international security concerns, prompting authorities to enhance monitoring and defense evaluations.

MApN, detalii tehnice dronă Galați
Sursa foto: stiripesurse.ro

Investigație după incident

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a emis duminică, 31 mai 2026, un comunicat de presă în care a prezentat detalii tehnice legate de incidentul cu drona care a căzut pe un bloc din Galați, provocând doi răniți. "În urma incidentului înregistrat în data de 29.05.2026, aproximativ ora 02:00, în zona STIREX, str. BRĂILEI nr. 50, bl. BR1B, sc. 2, et. 10, apt. 80, loc. GALAȚI, jud. GALAȚI, investigația tehnică la care a participat și echipa specializată a MApN a concluzionat următoarele: Tipul obiectului suspect: UAS (dronă aeriană); Model: GERAN2, fabricație rusească (s-au identificat probe cu inscripția „ГЕРАНЬ 2”, parțial lizibilă sub forma „ГЕ___Ь 2”); Destinație operațională: dronă cu întrebuințare unică/DIU (kamikaze)", a declarat MApN.

MApN a detaliat și caracteristicile tehnice ale dronei. "Fuselaj: resturi cu structură de rezistență din fibră de carbon, inscripții chirilice; Aripi: fragmente cu structură de rezistență din fibră de carbon; Sistem de propulsie: motor termic, de tip boxer, cu 4 pistoane, răcit cu aer, care funcționează în 2 timpi, și elice; Componente electronice: indică folosirea unui sistem GNSS de tip KOMETA, care permite localizarea simultană a sistemelor satelitare; Servomotor electronic: rol de control și menținere pe traiectorie a UAS; Muniție: încărcătura de luptă (explodată la impact) a fost de tip High-Explosive (HE), cu greutatea de aproximativ 30 kg (echivalent TNT)", a adăugat ministerul.

MApN a menționat că probele identificate la fața locului sunt identice din punct de vedere structural și funcțional cu cele recuperate și atribuite Federației Ruse în incidentele anterioare, unde au fost utilizate UAS de tip GERAN2, inclusiv cele din 17 ianuarie 2025, când drone similare au fost găsite în Chilia Veche și Ceatalchioi, precum și incidentul din Galați din 25 aprilie 2026.

Conform MApN, ținta a fost identificată inițial la ora 1:46, în spațiul aerian al Ucrainei, la aproximativ 19 kilometri de frontiera națională, 10 kilometri est de localitatea Reni. Aceste informații vin în contextul în care incidentul a generat reacții atât la nivel național, cât și internațional, ridicând întrebări despre securitatea spațiului aerian românesc.

Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat concluziile anchetei specialiștilor români privitoare la resturile dronei. "Drona prăbușită joi noapte la Galați este Geran-2, de proveniență rusească", a transmis Nicușor Dan, care a adus și imagini în sprijinul afirmațiilor sale. Acesta a subliniat importanța cooperării internaționale în investigarea astfel de incidente, având în vedere implicațiile de securitate regională.

Tot duminică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a explicat motivele pentru care unele drone reușesc să treacă granița țărilor vecine, subliniind că scopul rușilor în astfel de operațiuni este de a pune presiune pe țările NATO și de a testa sistemele de apărare. Această declarație a generat un val de reacții în mediile politice și de securitate din România și din alte state membre NATO, care își reevaluează măsurile de securitate.

Incidentul cu drona de la Galați subliniază provocările cu care se confruntă România în contextul geopolitic actual, accentuând necesitatea de a întări capacitățile de apărare și de a colabora strâns cu aliații din cadrul NATO. În concluzie, autoritățile române vor continua să monitorizeze situația și să ia măsurile necesare pentru protejarea spațiului aerian al țării.

Următoarele pași includ evaluarea eficienței sistemelor de apărare existente și posibilitatea întăririi acestora prin colaborări internaționale.