Comandor Mateiu analizează incidentul
Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu a oferit o analiză detaliată a incidentului cu drona rusească de la Galați, explicând pentru Digi24 motivele pentru care aparatul fără pilot nu a putut fi interceptat de avioanele de luptă. Potrivit acestuia, fereastra de timp pentru angajarea unei ținte este esențială și implică un ciclu complex de identificare și clasificare. "Armata a transmis faptul că nu a putut să doboare drona din aer. Fereastra de timp - pentru că este un un ciclu ca să angajeze o țintă: trebuie să o vezi pentru că ai locator, trebuie să o iei în urmărire, pentru că altfel nu poți să găsești o soluție de tragere, trebuie bineînțeles identificare și clasificare, este dronă și prezintă un pericol, și în final s-o angajezi", a declarat Mateiu.
Comandorul în rezervă a comparat situația din România cu cea din Estonia, unde un pilot român de F-16 a reușit să doboare o dronă în cadrul unei misiuni de poliție aeriană. "În Estonia au fost 20 de minute. Au văzut-o letonii, au preluat-o estonii pe radiolocator, au ridicat avioanele noastre și au doborât-o într-un loc sigur, deasupra unui lac, deși resturile au ajuns până lângă un sat. La noi timpul a fost foarte redus. 4 minute a fost și pur și simplu n-a existat timp să se vectorizeze avionul până în zona respectivă astfel încât să deschidă focul în condiții de siguranță", a explicat el.
Mateiu a subliniat importanța celor două componente ale apărării antiaeriene: aeriană și terestră. "Apare un 'dar'. Și acest 'dar' îl știu toți colegii de la aviație și apărare antieriană. Apărarea antiaeriană e formată din două componente: din aer, cu avioane, și de la sol. Este dificil, pentru că de la sol trebuie să faci deconflictizarea, să nu tragi cu Gepardul sau mitraliere de 14,5 de pe vedetă sau 12,7 în propriile avioane sau să ucizi oameni nevinovați care sunt în zonă", a menționat acesta.
El a adăugat că analiza geografică a zonei arată că nu există localități între Reni și Galați, ceea ce ar permite o abordare mai flexibilă a apărării antiaeriene de la sol. "Dar dacă privim pe o hartă se vede că de la Reni și până la Galați, că o iei pe deasupra Brateșului, că o iei pe la Cotul Pisicii, nu sunt localități. Și atunci trebuia, dacă nu, acum, exact cei care sunt responsabili să studieze varianta apărării antiaeriene de la sol", a concluzionat Mateiu.
Discuția cu privire la eficiența sistemelor de apărare antiaeriană este deosebit de pertinentă în contextul actual, având în vedere provocările generate de tehnologia dronelor. Mateiu a menționat că, deși sistemul Gepard este performant, utilizarea sa necesită o coordonare atentă pentru a evita victime colaterale. "Este mult mai greu, îți trebuie în rețea - pentru că în momentul în care deschizi focul cu acest Gepard, care este performant, a fost gândit pentru apărarea antiaeriană, dar poate angaja dronele, cel puțin asta fac ucrainienii. Dar trebuie studiată această variantă", a punctat el.
Incidentul de la Galați subliniază necesitatea de a evalua strategiile de apărare antiaeriană și adaptabilitatea acestora la noile tipuri de amenințări, cum ar fi dronele. Este esențial ca autoritățile române să examineze aceste aspecte pentru a îmbunătăți răspunsul național la amenințările din spațiul aerian.
În această lumină, expertiza lui Sandu Valentin Mateiu oferă o bază solidă pentru discuțiile viitoare pe această temă critică.