Măsuri de reacție anunțate
Răspunsul rusiei reprezintă subiectul principal al acestui articol. Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti a informat vineri că, în cadrul discuţiei avute la Ministerul român al Afacerilor Externe, ambasadorul Vladimir Lipaev, convocat în contextul prăbuşirii dronei la Galaţi, a adus la cunoştinţa părţii române faptul că decizia privind Consulatul General al Rusiei de la Constanţa "va fi urmată de măsuri de răspuns".
"Fără niciun temei, i s-a comunicat decizia de declarare persona non grata a consulului rus la Constanţa şi de închidere a Consulatului General al Federaţiei Ruse. (...) Ambasadorul a subliniat că incidentul din Galaţi nu poate fi interpretat nici măcar aproximativ drept o acţiune ostilă a Rusiei împotriva României, iar orice alte afirmaţii care provoacă alimentarea isteriei anti-ruse în spaţiul politic şi mediatic local nu pot fi considerate decât propagandă manipulatoare, menită să complice şi mai mult relaţiile ruso-române, deja complexe. Părţii române i s-a adus la cunoştinţă faptul că decizia sa privind Consulatul General al Rusiei la Constanţa va fi urmată de măsuri de răspuns", se arată într-un comunicat transmis de Biroul de presă al Ambasadei, postat pe pagina de Facebook a misiunii diplomatice la Bucureşti.
Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat vineri că "Rusia nu a ameninţat niciodată şi nu ameninţă statele europene", după ce acestea au acuzat Moscova că este responsabilă pentru prăbuşirea unei drone peste un bloc de locuinţe din Galaţi, transmite AFP.
Anterior, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat pentru TASS că măsurile de răspuns ale Rusiei la închiderea Consulatului General al Federaţiei Ruse în România şi la declararea consulului general Andrei Kosilin drept persona non grata nu vor întârzia să apară.
Consulatul rus de la Constanța are o istorie de aproape 148 de ani, evident cu întreruperile din perioada 1918-1934, 1941-1945. Recent, Președintele României a decis să-l închidă pentru a treia oară, în contextul incidentului de la Galați. Rândurile de față sunt o reamintire a unor controverse legate de existența acestuia.
Consulatul rus la Constanța s-a deschis alături de cel britanic după 14 noiembrie 1878, Tratatul de la Berlin din 13 iulie 1878 a permis României să primească Dobrogea. Rusia o luase ca urmare a războiului ruso-turc din 1877-1878 ca despăgubire de război de la otomani. Otomanii o stăpâneau din 1417 sau 1421 după alte surse. Rușii voiau Basarabia de Sud pe care Moldova o primise în 1856. Această regiune mult mai mică decât Dobrogea permitea accesul la Dunăre.
În iunie 1914, Țarul Nicolae II a vizitat Constanța. România era aliată în secret cu Germania și Austro-Ungaria. Rusia știa că România avea ca vis Transilvania. Relațiile ruso-române se răciseră după momentul răpirii Basarabiei de Sud de către ruși. Rușii au amenințat atunci că puteau ocupa România, aliată în Războiul din 1877-1878. Generalul Drenteln chiar avea ordin în acest sens.
În 1914, Țarul Nicolae II a întins ramura de măslin. Principele Ferdinand era căsătorit cu Principesa Maria, rusoaică după mamă. Era verișoară cu Țarul Nicolae II. Țarul ar fi încercat să obțină căsătoria viitorului Carol al II-lea cu una din fiicele sale. Vizita din iunie 1914, evident, a fost organizată cu sprijinul reprezentanțelor diplomatice ale Rusiei de la București și de la Constanța.
Ferdinand, devenit rege în octombrie 1914, va accepta alianța cu Rusia. Rusia va fi devastată de revoluția socialistă și contrarevoluția comunistă în februarie-octombrie 1917. Țarul va fi executat în 1918. Relațiile româno-ruse vor fi întrerupte din ianuarie 1918 până în 1934. Relațiile româno-ruse s-au rupt din nou ca urmare a participării României la „Operațiunea Barbarossa” din 22 iunie 1941. S-au reluat după transformările generate de momentul 23 august 1944. Până în 1991, România a avut relații cu URSS, după 1991, cu Federația Rusă.
Consulatul sovietic a fost văzut ca un punct prin care generalul Nicolae Militaru, o figură controversată a Revoluției din decembrie, ținea legătura cu sovieticii. S-a scris enorm despre faptul că el mergea incognito acolo, pretextând că voia să-și obțină diplomele din vremea studiilor moscovite.
S-a scris și de faptul că la Constanța, consulatul sovietic ar fi avut cunoștință de un desant sovietic pe actualul Aeroport Mihail Kogălniceanu. Viceamiraul Constantin Iordache era comandantul Garnizoanei Constanța. El a precizat că pe 24 decembrie 1989, generalul Militaru i-a ordonat ca el să trimită ofițeri cunoscători de limba rusă pentru a aștepta avioane cu militari sovietici. Militaru „controla revoluționar” Ministerul Apărării.
Despre Militaru s-a scris că suna frecvent în decembrie 1989 la Moscova, spunând: „Alo, Moscova, sunt generalul Militaru”. Vorbea rusește iar în rusă asta însemna: „Alio, Maskva, ia bîl gheneral Militaru”!
Informația a fost confirmată și de Șeful de Stat Major al unității militare. Acesta spune că i-a primit la el în birou pe militarii români care așteptau „detașamentul precursor sovietic”. Evident, acei militari sovietici nu au mai ajuns niciodată.
După Revoluție, Rusia a deschis Consulatul său de la Constanța. Președintele României a decis că acesta va fi închis după episodul dronei căzute la Galați.
După momentul 1918, momentul 1941, ar fi al treilea moment când acest consulat se închide.