Referendum solicitat de Uniunea Euroasiatică
La Summitul Uniunii Economice Euroasiatice organizat la Astana, pe 30 mai 2026, Vladimir Putin a criticat dur Armenia pentru că s-a orientat în ultimii ani către Uniunea Europeană. Anterior, Armenia și Rusia au fost aliate, dar după războiul cu Azerbaidjan desfășurat în regiunea Nagorno-Karabakh din 2023, guvernul de la Erevan s-a plâns Moscovei că nu a primit suficient sprijin în fața agresiunii. „Totul trebuie calculat. Verificați cu grijă și luați o decizie. Criza din Ucraina a început după încercările de a adera la Uniunea Europeană”, a declarat liderul rus, semnalând o posibilă deteriorare a relațiilor bilaterale.
Putin a adăugat că aderarea la UE a Armeniei ar putea duce la creșterea prețurilor la energie și la o pierdere semnificativă a PIB-ului, estimând o scădere de 14%. În cadrul summitului, liderii din spațiul ex-sovietic au solicitat Armeniei să organizeze un referendum pentru a decide între aderarea la UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică, considerată de Kremlin ca o alternativă la blocul european cu centrul la Bruxelles. Vladimir Putin, alături de Aleksandr Lukașenko (Belarus), Sadyr Japarov (Kârgâzstan) și Kassym Tokayev (Kazahstan), a afirmat: „Împărtășim poziția privind necesitatea de a organiza cât mai repede un referendum național în Republica Armenia”.
În comunicatul final al summitului, liderii au subliniat că demersurile Armeniei pentru aderarea la Uniunea Europeană prezintă riscuri considerabile pentru securitatea economică a statelor membre ale Uniunii Economice Euroasiatice, o organizație înființată în 2015 și formată din state care au făcut parte din fosta Uniune Sovietică. În plus, Armenia a suspendat participarea la un pact de securitate regional cu Rusia, iar în 2025 a adoptat o lege prin care își declară intenția de a adera la UE, ceea ce reflectă o schimbare semnificativă în politica sa externă.
Alegerile parlamentare din Armenia sunt programate pentru 7 iunie 2026, iar sondajele de opinie sugerează că partidul actualului premier pro-UE, Nikol Pașinian, este în frunte, cu o popularitate de 30%. În contrast, adversarul său pro-rus are doar 6% în sondaje. Aceasta sugerează că orientarea pro-europeană a Armeniei este susținută de o parte semnificativă a populației, în ciuda avertismentelor venite de la Moscova.
Pe de altă parte, experții români în politică externă consideră că evoluțiile din Armenia ar putea avea un impact asupra securității regionale, având în vedere relațiile tensionate dintre Rusia și UE. Potrivit analistului Ovidiu Nahoi, de la Institutul pentru Studiul Diplomatic, „deciziile Armeniei de a se apropia de UE reflectă o dorință de independență față de influența rusă, dar riscurile sunt mari în contextul geopolitic actual”.
De asemenea, există voci critice care susțin că o eventuală aderare a Armeniei la UE nu ar fi fezabilă din cauza dependenței economice de Rusia. „Armenia nu poate ignora legăturile strânse pe care le are cu economia rusă, iar aderarea la UE ar putea crea destabilizări majore în acest sens”, afirmă analistul politic Andrei Bădin.
În concluzie, solicitarea Uniunii Economice Eurasiatice pentru un referendum în Armenia reflectă tensiunile crescânde dintre Erevan și Moscova, dar și dorința de integrare a Armeniei în structuri europene. Alegerile din 7 iunie vor fi un test crucial pentru politica externă a Armeniei și pentru viitorul relațiilor sale cu Uniunea Europeană și Rusia.
Este esențial ca Armenia să navigheze cu atenție între aceste puteri, având în vedere complexitatea situației geopolitice din regiune.