Ministrul Miruță anunță semnarea proiectelor anti-dronă

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat semnarea a opt proiecte pentru dotarea Armatei Române cu capabilități anti-dronă avansate. Acesta a subliniat importanța acestor sisteme în contextul incidentului recent din Galați, unde o dronă rusească a provocat răni. Criticile privind întârzierea dezvoltării acestor capacități sunt, de asemenea, abordate de ministru.

EN

Brief

The Romanian Minister of Defense, Radu Miruță, announced the signing of eight projects aimed at equipping the Romanian Army with advanced anti-drone capabilities. He emphasized the importance of these systems in light of a recent incident in Galați, where a Russian drone caused injuries. The minister also addressed criticisms regarding the delay in the development of these capabilities.

Ministrul Miruță anunță semnarea proiectelor anti-dronă
Sursa foto: ziare.com

Capabilități moderne pentru Armata Română

Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a anunțat, în după-amiaza de 29 mai 2026, că vor fi semnate chiar în această seară opt documente pe baza cărora Armata Română va primi în dotare "cele mai moderne capabilități de înzestrare anti-dronă din lume". "În această seară se vor semna opt proiecte pentru cele mai moderne capabilități de înzestrare anti-dronă din lume", a declarat ministrul Miruță, citat de Digi 24.

Ministrul Apărării a susținut că drona rusească nu ar fi ajuns să lovească blocul de la Galați, dacă Armata Română ar fi avut deja în dotare asemenea sisteme anti-dronă operaționale. "Dacă ele existau acum jumătate de an, nu s-ar fi întâmplat asta", a spus ministrul.

Întrebat de ce România nu a dezvoltat mai devreme astfel de capabilități, Miruță a răspuns: "De ce nu ne-am înzestrat cu capacități de contracarare până acum, nu vă pot spune".

Ministrul Apărării a respins însă acuzația că Armata Română ar fi eșuat în gestionarea situației. Ministrul a insistat că aeronavele trimise de MApN (două avioane și un elicopter) nu au avut condițiile necesare pentru a interveni împotriva dronei fără a pune în pericol populația. Potrivit ministrului, singurele mijloace care ar fi putut "angaja" (ataca) ținta erau avioanele de luptă, însă piloții au decis să nu deschidă focul din cauza riscurilor asociate. "Doar avioanele de vânătoare puteau angaja drona cu echipament specific, însă au decis să nu o facă din motivele expuse", a declarat Radu Miruță.

"Nu a fost un eșec al Armatei Române. Avioanele de vânătoare nu au avut un scenariu în care să angajeze dronele fără să existe riscuri pentru Galați", a argumentat ministrul. Conferința de presă în care ministrul a prezentat aceste idei s-a desfășurat la câteva ore după ședința CSAT, care fusese convocată de președintele Nicușor Dan pentru a analiza incidentul extrem de grav din orașul Galați.

Drona care a lovit blocul din Galați ar fi o aeronavă fără pilot rusească, model Geran 2, care avea și explozibil la bord. Drona a căzut pe un bloc de locuințe cu zece etaje, făcând explozie la contactul cu acoperișul blocului. Două persoane care locuiau în bloc au fost rănite.

Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan a declarat că drona care a lovit blocul din Galați ar fi făcut parte dintr-un grup de 43 de asemenea aeronave, care au traversat sudul Ucrainei, la aproximativ 20-30 de kilometri nord de Dunăre, pe direcția est–vest. "A fost un grup de 43 de drone care au venit din partea estică, au traversat Ucraina la, să zicem, 20-30 de kilometri la nord de Dunăre, dinspre est spre vest. Pe măsură ce au trecut pe teritoriul ucrainean, o parte din ele au fost doborâte și una dintre ele, lovită probabil deasupra orașului Reni, i s-a modificat traiectoria și a venit înspre Galați", a spus Nicușor Dan.

Președintele României a susținut că drona "a fost lovită kinetic", adică prin impact direct, nu prin explozie, iar acest lucru i-ar fi produs schimbarea direcției de zbor. Această situație subliniază nevoia urgentă de a întări capacitățile de apărare ale României în fața amenințărilor externe.

În concluzie, semnarea acestor opt proiecte anti-dronă reprezintă un pas important pentru Armata Română, în contextul în care securitatea națională este din ce în ce mai amenințată de utilizarea dronelor pe câmpul de luptă. Este esențial ca aceste capabilități să fie implementate rapid și eficient pentru a preveni incidentele viitoare și a proteja populația civilă.

Ministrul Miruță a subliniat importanța colaborării internaționale în acest domeniu pentru a asigura un răspuns adecvat la provocările de securitate moderne.