Maia Sandu explică reacordarea cetățeniei lui Băsescu

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Maia Sandu a restabilit cetățenia moldovenească lui Traian Băsescu, retrasă în 2017, după primirea unei cereri oficiale din partea acestuia. Decizia a generat reacții mixte în rândul opiniei publice, subliniind legăturile istorice dintre România și Republica Moldova.

EN

Brief

Maia Sandu restored Traian Băsescu's Moldovan citizenship, which was revoked in 2017, following an official request from him. This decision has prompted mixed reactions, highlighting the historical ties between Romania and Moldova.

Maia Sandu explică reacordarea cetățeniei lui Băsescu
Sursa foto: evz.ro

Decizia și contextul juridic

Fostul șef de stat al României, Traian Băsescu, a reintrat oficial în posesia cetățeniei Republicii Moldova, printr-un decret semnat recent de actuala președintă, Maia Sandu. Pașaportul moldovenesc îi fusese retras politicianului român în anul 2017, în urma unei decizii luate de liderul filorus de la acea vreme, Igor Dodon. În cadrul ediției emisiunii sale online, Jurnal politic, difuzată sâmbătă, Maia Sandu a clarificat motivele pentru care această hotărâre a fost adoptată abia în prezent. Conform publicației NewsMaker, șefa statului vecin a subliniat că totul a depins de o solicitare oficială din partea fostului lider de la Cotroceni. Maia Sandu a explicat că legislația în vigoare nu îi permitea să acționeze din proprie inițiativă, fiind obligatorie parcurgerea unor pași birocratici standard. „Am putut acorda această cetățenie acum, pentru că doar acum câteva săptămâni am primit cererea semnată de domnul președinte Băsescu. Nu puteam legal să-i ofer cetățenia atâta timp cât nu aveam o solicitare în scris făcută de domnul președinte Băsescu. În momentul în care această cerere a fost făcută, am mers pe procedurile legale și, iată, în aceste zile am putut să semnez decretul”, a declarat Maia Sandu. Anunțul oficial privind redobândirea actelor moldovenești a fost făcut chiar de către Traian Băsescu, printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale. Acesta a transmis un mesaj de recunoștință către liderul de la Chișinău și a reafirmat obiectivele sale politice de suflet legate de spațiul românesc. Fostul președinte a precizat că își menține atașamentul ferm față de parcursul european al Republicii Moldova și că va continua să sprijine idealul reunificării poporului român. Relația formală a lui Traian Băsescu cu statul din stânga Prutului a început în anul 2016, moment în care a primit pentru prima dată cetățenia moldovenească. Cu toate acestea, legătura juridică a fost întreruptă brusc un an mai târziu, când succesorul pro-occidentalilor, Igor Dodon, a semnat un decret de retragere a statutului de cetățean pentru fostul lider român. Născut la data de 4 noiembrie 1951 în localitatea Murfatlar, Traian Băsescu a condus România timp de un deceniu, în intervalul 2004-2014. Pe parcursul celor două mandate ale sale la Palatul Cotroceni, el s-a remarcat ca un susținător înfocat al basarabenilor, implementând strategii guvernamentale destinate redobândirii rapide a cetățeniei române și suplimentând considerabil numărul de burse de studiu oferite tinerilor din Republica Moldova. De asemenea, în timpul mandatelor sale, Băsescu a susținut constant apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Această decizie de restabilire a cetățeniei lui Traian Băsescu a fost primită cu reacții mixte în opinia publică și în cercurile politice din ambele țări, unii considerând-o un pas important în consolidarea relațiilor bilaterale, în timp ce alții au ridicat semne de întrebare asupra oportunității acesteia. Criticii au subliniat că decizia ar putea fi interpretată ca o încercare de a influența procesul politic din Republica Moldova, având în vedere trecutul politic al lui Băsescu. Cu toate acestea, susținătorii săi consideră că revenirea sa în rândul cetățenilor moldoveni este o recunoaștere a legăturilor istorice și culturale între cele două țări. În concluzie, restabilirea cetățeniei lui Traian Băsescu de către Maia Sandu reflectă nu doar un act administrativ, ci și o etapă importantă în evoluția relațiilor dintre România și Republica Moldova, având potențialul de a influența viitoarele interacțiuni politice și economice dintre cele două națiuni.