Reacții politice divergente la Roma
Italia va desfășura aproximativ 100 de militari în România, într-o misiune militară care va începe pe 15 iunie și va dura cel puțin o lună. Anunțul guvernului italian vine în contextul tensiunilor generate în NATO după intrarea unei drone rusești în spațiul aerian românesc, anunță cotidianul LaRepublica.
Potrivit surselor guvernamentale citate de presa italiană, operațiunea va implica personal al Forțelor Aeriene italiene și mai multe aeronave de luptă. Militarii vor fi dislocați la baza aeriană „Mihail Kogălniceanu”, situată lângă Constanța, unul dintre cele mai importante puncte strategice ale NATO în zona Mării Negre.
Misiunea nu este una de tip „air policing” în sensul clasic al NATO, ci are ca obiectiv principal instruirea și consolidarea capacităților forțelor aeriene române în fața amenințărilor venite dinspre Rusia. Un mic grup de militari italieni se află deja în România pentru recunoaștere, iar restul contingentului urmează să sosească până la jumătatea lunii iunie.
Baza de la Mihail Kogălniceanu găzduiește deja aproximativ 4.500 de militari americani, fiind considerată un punct-cheie pentru apărarea NATO în regiunea Mării Negre. Conform Ministerului Apărării Naționale din România, această colaborare internațională este esențială pentru întărirea securității și stabilității în regiune.
Pe lângă această misiune, Italia pregătește și o altă operațiune de poliție aeriană în Lituania, programată pentru luna septembrie, în cadrul consolidării flancului estic al Alianței Nord-Atlantice. Aceasta subliniază angajamentul Italiei față de securitatea europeană și sprijinul pentru statele membre estice ale NATO.
Incidentul cu drona care a căzut pe un bloc din Galați și a rănit două persoane a generat reacții puternice în politica italiană. Premierul Giorgia Meloni a condamnat atacul drept un „act grav”, subliniind că acesta arată cum „războiul de agresiune continuă să amenințe securitatea europeană și să lovească civili nevinovați”. Ea a transmis, totodată, solidaritate României și guvernului de la București.
Ministrul Apărării, Guido Crosetto, a vorbit despre o „escaladare periculoasă care nu poate fi tolerată”, reafirmând coeziunea NATO. Potrivit acestuia, atacurile asupra civililor sunt inacceptabile și demonstrează necesitatea unei reacții unite din partea comunității internaționale.
În schimb, poziția formațiunii Liga, condusă de Matteo Salvini, a fost mult mai rezervată. Formațiunea nu a condamnat explicit Rusia și a cerut, într-un mesaj general, continuarea eforturilor pentru pace și implicarea tuturor părților în negocieri. De asemenea, Liga insistă asupra limitării sprijinului politic pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, aspect care urmează să fie discutat în Parlamentul italian.
În paralel, autoritățile italiene și serviciile de informații încearcă să clarifice dacă drona implicată aparține într-adevăr Rusiei, în contextul în care unele voci politice italiene au ridicat îndoieli. Totuși, poziția oficială a guvernului rămâne una de condamnare a incidentului și de sprijin pentru România.
Incidentul intervine pe fondul intensificării preocupărilor NATO privind securitatea Flancului Estic, în special în zona Mării Negre. România, stat membru al Uniunii Europene și al Alianței, este considerată un punct strategic esențial în arhitectura de securitate occidentală.
Conform unui raport al Agenției Europene de Apărare din 2025, securitatea Flancului Estic a fost întărită cu 20% prin măsuri de sprijin militar și colaborare internațională.