Analiză ISW după atac
Incursiunile din ce în ce mai frecvente ale dronelor ruse în spațiul aerian al NATO indică faptul că președintele rus Vladimir Putin a adoptat o politică nesăbuită care acceptă riscul ca dronele ruse să intre în spațiul aerian al NATO ca o consecință acceptabilă a atacurilor sale în Ucraina. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Putin pare acum să accepte riscul de a provoca victime civile în statele NATO ca o consecință acceptabilă a campaniei de atacuri a Rusiei. Aceasta este prima incursiune rusească care a dus la rănirea unor civili dintr-un stat membru NATO, incidentul având loc pe 29 mai 2026, în Galați, România. "Acest incident marchează o escaladare alarmantă a conflictului și o schimbare semnificativă în strategia militară a Rusiei", a declarat un expert al ISW.
Specialiștii ISW observă că imaginile cu resturile de la fața locului ale dronei care a lovit blocul din Galați sunt „ale unei drone de tip Shahed”, Geran-2 fiind versiunea produsă în Rusia a modelului iranian Shahed-136. Această informație subliniază legăturile dintre tehnologia militară iraniană și operațiunile rusești, ceea ce ridică întrebări cu privire la sprijinul internațional pe care îl primește Rusia pentru campania sa militară.
Comandantul interimar al Statului Major al Forțelor Armate Române, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, a vorbit despre constrângerile asupra capacităților de apărare aeriană ale României. Maxim a declarat că aceste atacuri sunt consecința unui conflict care are loc în apropierea graniței României și care afectează în mod direct locuitorii români. „Suntem în fața unei provocări fără precedent, iar România trebuie să ia măsuri rapide pentru a-și proteja cetățenii”, a adăugat el.
Având în vedere restricțiile impuse operațiunilor de apărare aeriană ale României, NATO ar putea fi nevoită să ia în considerare negocierea unor posibile acorduri de apărare aeriană cu Ucraina și Moldova, ca măsură de autoapărare împotriva atacurilor cu drone rusești asupra țărilor NATO. Potrivit analizei ISW, aceste măsuri ar putea fi esențiale pentru a întări securitatea regională și a preveni viitoare incidente.
Oficialii de la Kremlin se îndreaptă spre două răspunsuri distincte la atacul cu drone din România, care împreună vizează să devieze responsabilitatea Rusiei pentru incidentul cu drone: să acuze în mod fals Ucraina și să testeze reacția NATO la incursiunile dronelor rusești. Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat vineri că statele europene sunt „participanți direcți” la războiul împotriva Rusiei și că „țările europene nu au văzut încă nimic... așa că ar fi bine să se obișnuiască. Aceasta nu va fi ultima dată”.
Răspunsul lui Medvedev amenință efectiv România și alte state europene cu noi atacuri cu drone în cazul în care aceste state vor continua să sprijine Ucraina. Putin a criticat afirmațiile europene potrivit cărora drona era rusă și a susținut că nimeni nu poate spune cu certitudine care este originea dronei până când autoritățile nu examinează resturile acesteia. Această retorică a Kremlinului subliniază încercările de a manipula percepția publică și a distrage atenția de la responsabilitatea Rusiei.
Deputații Dumei de Stat ruse, care acționează adesea ca megafoane pentru discursul retoric al Kremlinului, au respins, de asemenea, responsabilitatea Rusiei pentru atac și au acuzat în mod fals Occidentul de escaladarea conflictului împotriva Rusiei. Kremlinul a observat reacțiile NATO la incursiunile anterioare ale dronelor ruse în spațiul aerian al Alianței și va folosi probabil atacul din 29 mai din România pentru a testa reacția NATO atât la incursiunea dronelor în sine, cât și la retorica Kremlinului, indiferent dacă incursiunea din 29 mai a fost accidentală sau intenționată.
Astfel de incursiuni și atacuri vor continua probabil atâta timp cât forțele ruse vor continua să opereze drone în vecinătatea granițelor NATO. NATO ar putea fi nevoită să-și ajusteze politicile și cadrele de apărare aeriană pentru a-și proteja proprii cetățeni împotriva imprudenței ruse. Această ajustare ar putea implica o cooperare mai strânsă cu aliații din regiune și o revizuire a strategiilor de apărare aeriană.
Se pare că Rusia permite întreprinderilor private să achiziționeze sisteme de apărare aeriană și de combatere a dronelor, întrucât Rusia încearcă să compenseze costul nevoilor sale crescute de apărare aeriană asupra subiecților federali ruși și entităților din afara guvernului federal. Publicația rusă RBK a scris pe 28 mai, citând surse din cadrul și apropiate Ministerului Apărării rus, că acesta a aprobat un mecanism care permite companiilor și întreprinderilor private să achiziționeze arme de calibru mare, turele, sisteme de artilerie antiaeriană, radare și sisteme mobile de război electronic (EW) pentru a echipa grupurile mobile de foc care își apără instalațiile de amenințările dronelor.
O sursă familiarizată cu organizarea apărării aeriene ruse pentru infrastructura civilă a afirmat că mecanismul include atât sisteme de rachete antiaeriene din cadrul umbrelei mai largi a apărării aeriene ruse, cât și echipele mobile de foc formate din rezerviști, voluntari din unitățile regionale ale Armatei de Rezervă de Luptă a Rusiei (BARS) și angajați ai întreprinderilor private.
O sursă din cadrul Ministerului Apărării rus ar fi declarat pentru RBK că întreprinderile private rusești pot achiziționa de mult timp echipamente de apărare „pasive”, inclusiv de război electronic, de pe piața liberă, iar Rosgvardia (Garda Națională Rusă) controlează distribuția armelor de calibru mic și a armelor ușoare către personalul de securitate. Această situație reflectă o adaptare a strategiei ruse la provocările de securitate actuale.
O instituție de sondaje deținută de statul rus a indicat că ratingul de aprobat al președintelui rus Vladimir Putin a scăzut din nou, după o ușoară creștere care a întrerupt săptămâni de scădere a ratingului de aprobat. Sondajele anterioare ale VTsIOM indicau că nivelul de încredere și de aprobat față de Putin a scăzut timp de câteva săptămâni începând din martie 2026, înainte ca VTsIOM să-și schimbe metodologia pentru a include sondaje față în față. Acest lucru a contribuit probabil la o ușoară creștere a nivelului de aprobat față de Putin la începutul lunii mai 2026.
Fundația Rusă pentru Opinia Publică (FOM), o altă agenție de sondaje de stat rusă, a raportat o scădere a ratingurilor de aprobat ale lui Putin în ultimele săptămâni, afirmând că, pe 29 mai, nivelurile de încredere și aprobat ale lui Putin au crescut față de săptămâna precedentă, contrar sondajului VTsIOM. Această discrepanță reflectă tensiunile interne și eforturile Kremlinului de a controla narațiunea publică.
Kremlinul a exercitat recent presiuni asupra mass-media de stat ruse și pro-Kremlin pentru a limita relatarea unor știri care contribuie la nemulțumirea internă față de Putin și guvernul rus, cum ar fi inițiativele de cenzură de stat.
Această situație complicată ar putea influența modul în care Rusia abordează provocările internaționale și ar putea afecta stabilitatea internă a regimului lui Putin.