Lucrări la Tunelul Balota
Lucrările la secțiunea montană a Autostrăzii Sibiu – Pitești, care leagă localitățile Boița și Cornetu, au început oficial pe 28 mai 2026, după emiterea unei noi autorizații de construire de către Ministerul Transporturilor. Această secțiune, care se întinde pe 31,33 de kilometri, este considerată una dintre cele mai dificile din România, traversând o zonă montană complexă. Secretarul de stat Horațiu Cosma a declarat: „Vești bune pe Autostrada Sibiu – Pitești: am emis o nouă autorizație de construire pentru secțiunea montană de pe Valea Oltului.”
Proiectul este realizat de asocierea turcească Mapa-Cengiz și are o valoare de aproximativ 4,25 miliarde lei fără TVA, beneficiind de cofinanțare din fonduri europene nerambursabile prin Programul Transport. Lucrările includ construirea a 15 viaducte și a tunelului Balota, care măsoară 500 de metri. Potrivit Ministerului Transporturilor, constructorii au avansat semnificativ la tunelurile Boița 1 și Robești.
Conform datelor oficiale, pe secțiunea Boița – Cornetu sunt prevăzute șapte tuneluri, 49 de viaducte și poduri, precum și un ecoduct în zona Lazaret. Ecoductul, cu o lungime de 210 metri, va asigura traversarea sigură a faunei sălbatice, având în vedere că va traversa râul Olt, calea ferată și DN7. Această autorizație de construire este considerată de către secretarul de stat Scrioșteanu drept una dintre cele mai complexe emise pentru lucrările de autostradă în zona montană.
Este important de menționat că Autostrada Sibiu – Pitești face parte din Coridorul IV Pan-European, având un impact semnificativ asupra conectivității între București, Transilvania și restul Europei. În această vară, se preconizează deschiderea circulației și pe secțiunea 4 Curtea de Argeș – Tigveni, care va marca inaugurarea primului tunel veritabil de autostradă forat în stâncă din România.
Pe lângă beneficiile economice, această autostradă ar putea reduce semnificativ timpul de călătorie și ar contribui la îmbunătățirea siguranței rutiere în zonă. Expertul în infrastructură, profesorul universitar dr. Ion M. Popescu de la Universitatea Tehnică din Cluj, a declarat: „Aceasta este o oportunitate unică pentru dezvoltarea regiunii și va stimula turismul și comerțul în zonele adiacente.”
Totuși, proiectul nu este lipsit de controverse. Criticile vizează impactul asupra mediului și posibilele întârzieri în execuție. ONG-uri de mediu, precum Greenpeace România, au exprimat îngrijorări cu privire la efectele pe termen lung asupra ecosistemelor din zonă. Răspunzând acestor îngrijorări, Ministerul Transporturilor a asigurat că toate măsurile de protecție a mediului vor fi respectate pe parcursul lucrărilor.
În concluzie, construcția pe secțiunea montană a Autostrăzii Sibiu – Pitești este un pas major pentru infrastructura rutieră din România, având potențialul de a transforma semnificativ mobilitatea în regiune.
Următorii pași includ continuarea lucrărilor și monitorizarea constantă a impactului asupra mediului, pentru a asigura un echilibru între dezvoltare și conservare.