Analiză Paul Goble
Analistul de politică externă Paul Goble consideră că incursiunea de vineri, 29 mai 2026, a unei drone rusești pe teritoriul României a fost o provocare deliberată, menită să testeze coeziunea NATO și să exercite presiuni asupra Republicii Moldova. Potrivit acestuia, negarea implicării de către Vladimir Putin era previzibilă, întrucât Moscova are de câștigat atunci când aliații discută despre responsabilitate în loc să reacționeze unitar. Cea mai recentă incursiune a unei drone pe teritoriul României nu a fost un accident, ci o acțiune aprobată la nivel de stat, având ca scop subminarea unității NATO și intimidarea Republicii Moldova, afirmă Paul Goble, fost specialist în afaceri sovietice în cadrul CIA și al Departamentului de Stat al SUA. Într-o declarație pentru Kyiv Post, Goble a susținut că dezmințirile publice ale lui Vladimir Putin reprezintă o tactică menită să încetinească procesul de luare a deciziilor în Occident. „Este de așteptat ca Putin să nege acest lucru, deoarece are de câștigat dacă oamenii își pun întrebări cu privire la incident, în loc să se unească împotriva a ceea ce constituie un act de agresiune împotriva unei țări membre NATO”, a declarat analistul.
În cadrul unui summit desfășurat la Astana, în Kazahstan, Vladimir Putin a încercat să respingă acuzațiile, sugerând că drona care a lovit o clădire rezidențială din Galați s-ar fi abătut de la traseu din cauza unei defecțiuni tehnice. „Cine spune că în România este vorba despre o dronă rusească?”, a întrebat liderul rus. „Nimeni nu poate stabili originea unei drone înainte de efectuarea unei expertize.” Putin a ironizat reacțiile alarmate privind o posibilă amenințare rusă și a sugerat că autoritățile române ar trebui să predea epava pentru o investigație realizată de partea rusă.
Autoritățile române și președintele Nicușor Dan au declarat însă că fragmentele recuperate aparțin unei drone rusești de tip Geran-2, urmărite de sistemele de monitorizare. Paul Goble a respins argumentele Kremlinului, susținând că dovezile disponibile contrazic versiunea oficială a Moscovei. „Nu mă surprinde că Putin a făcut această afirmație”, a spus Goble. „Din declarațiile specialiștilor români care au examinată drona reiese destul de clar că aceasta nu poate proveni din altă parte.” Analistul a adăugat că, deși nu poate afirma cu certitudine dacă liderul rus a cunoscut toate detaliile operațiunii, consideră că aceasta nu ar fi avut loc fără aprobarea sa. „Nu știu dacă a fost informat personal despre fiecare detaliu, dar sunt absolut convins că și-a dat acordul pentru utilizarea dronelor rusești împotriva României”, a declarat Goble.
Potrivit analistului american, motivația unei astfel de acțiuni este legată de preocuparea Moscovei față de apropierea tot mai accentuată dintre Republica Moldova și România. Guvernul pro-occidental de la Chișinău își consolidează relațiile cu Bucureștiul, evoluție privită cu îngrijorare de Kremlin. Goble susține că Rusia utilizează tensiunile din zona frontierelor ca instrument de presiune și intimidare. „Mai ales acum, când Rusia se află într-o relație tensionată cu guvernul Republicii Moldova, care este din ce în ce mai apropiat de București, Kremlinul este dispus să își asume astfel de riscuri”, a afirmat el. În opinia analistului, incidentul evidențiază una dintre provocările majore cu care se confruntă NATO: modul de răspuns la amenințările hibride, fără a cădea în capcana diviziunilor publice pe care Moscova ar încerca să le exploateze.
Într-un interviu acordat publicației Kyiv Post, analistul a declarat că reacția președintelui rus Vladimir Putin, care a negat responsabilitatea Moscovei și a cerut rămășițele dronei, este una previzibilă și face parte dintr-o strategie prin care Kremlinul încearcă să întârzie sau să fragmenteze răspunsul occidental. "Te-ai aștepta ca Vladimir Putin să nege acest lucru, pentru că are de câștigat dacă oamenii pun întrebări și dezbat responsabilitatea, în loc să se unească împotriva a ceea ce reprezintă un act de agresiune împotriva unei țări membre NATO", a explicat analistul. Declarațiile vin după ce o dronă s-a prăbușit într-o zonă rezidențială din Galați. Aflat la un summit organizat la Astana, în Kazahstan, Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării originea aparatului și a sugerat că acesta ar fi putut ajunge pe teritoriul României în urma unei defecțiuni tehnice. "Cine din România spune că este o dronă rusească? Nimeni nu poate stabili originea unei drone înainte de finalizarea unei expertize", a afirmat Vladimir Putin, ironizând reacțiile alarmate și sugerând chiar ca epava să fie pusă la dispoziția experților ruși pentru investigații.
Autoritățile române au respins însă această versiune. Potrivit anchetatorilor și președintelui Nicușor Dan, fragmentele recuperate aparțin unei drone de tip Geran-2, de fabricație rusească, iar traseul acesteia a fost monitorizat încă din momentul lansării. Paul Goble consideră că dovezile prezentate de partea română contrazic afirmațiile Kremlinului. Analistul susține că este puțin probabil ca o astfel de operațiune să fi avut loc fără aprobarea conducerii de la Moscova. "Nu știu dacă Putin a cunoscut toate detaliile operațiunii, dar sunt convins că și-a dat acordul pentru utilizarea dronelor rusești împotriva României", a afirmat analistul.
În opinia sa, unul dintre motivele principale ale acestei acțiuni este legat de relația tot mai apropiată dintre București și Chișinău. Rusia privește cu îngrijorare consolidarea cooperării dintre Republica Moldova și România și încearcă să transmită un mesaj de intimidare prin intermediul unor astfel de incidente. Goble consideră că Moscova exploatează tensiunile de la frontieră pentru a exercita presiuni asupra guvernului proeuropean de la Chișinău, într-un moment în care relațiile dintre Rusia și Republica Moldova sunt deja extrem de tensionate.
Pentru NATO, incidentul evidențiază dificultatea de a răspunde amenințărilor hibride fără a cădea în capcana diviziunilor interne pe care, potrivit analistului american, Kremlinul încearcă să le provoace în mod deliberat.