Consiliul pentru Pace al lui Trump, în impas

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Proiectul „Consiliul pentru Pace” al lui Donald Trump se confruntă cu dificultăți majore la doar câteva luni de la lansare, din cauza lipsei de finanțare și a problemelor instituționale. Critici evidente pun la îndoială transparența mecanismului financiar și implementarea inițiativelor promise pentru stabilizarea regiunii Gaza.

EN

Brief

Trump's 'Peace Council' project faces significant obstacles just months after launch, primarily due to funding shortages and institutional issues. Critics question the financial transparency and the implementation of promised initiatives aimed at stabilizing the Gaza region.

Consiliul pentru Pace al lui Trump, în impas
Sursa foto: psnews.ro

Blocaje în implementare

Proiectul internațional „Consiliul pentru Pace”, lansat de președintele american Donald Trump cu promisiunea de a aduce stabilitate în Gaza și de a gestiona marile conflicte globale, pare să intre într-un blocaj major la doar câteva luni de la inaugurare. Deși inițiativa a fost prezentată ca un moment decisiv pentru pacea din Orientul Mijlociu, lipsa finanțării și problemele instituționale întârzie implementarea planurilor anunțate, scrie The Independent. Consiliul pentru Pace a fost lansat în ianuarie, în cadrul unei ceremonii organizate în Elveția, la care au participat reprezentanți din 19 state, inclusiv lideri din Ungaria, Azerbaidjan, Mongolia și state din Golf. Donald Trump a descris atunci proiectul drept un mecanism capabil să „facă aproape orice” în gestionarea crizelor internaționale. Încă de la început, proiectul a fost privit cu rezerve de mai multe state occidentale. Unele țări NATO, inclusiv Marea Britanie, au evitat să se implice, invocând temeri legate de extinderea atribuțiilor consiliului și de posibila asociere cu Rusia.

Criticii susțin că documentul fondator al organizației este vag și că inițiativa seamănă mai degrabă cu o încercare a lui Trump de a crea o alternativă la Organizația Națiunilor Unite. În plus, mecanismul financiar ridică semne serioase de întrebare. Potrivit Financial Times, fondurile promise pentru reconstrucția Gazei nu au fost transferate în mecanismul oficial gestionat de Banca Mondială și aprobat de ONU. O parte dintre donații ar fi fost direcționate către un cont separat deschis la JP Morgan, fără mecanisme independente de transparență.

Statele participante promiseseră aproximativ 7 miliarde de dolari pentru Gaza, iar Donald Trump anunțase o contribuție suplimentară de 10 miliarde de dolari din partea SUA. Cu toate acestea, până în prezent, proiectele concrete nu au fost puse în aplicare. Printre inițiativele blocate se numără formarea unei noi forțe de poliție în Gaza, finanțată de Emiratele Arabe Unite cu 100 de milioane de dolari, dar și activitatea comitetului tehnocratic palestinian creat pentru administrarea Fâșiei Gaza.

În paralel, negocierile privind conflictul cu Iranul și extinderea Acordurilor Abraham complică și mai mult situația diplomatică. Probleme precum controlul Strâmtorii Hormuz, programul nuclear iranian și relațiile dintre Israel și statele musulmane din regiune rămân fără soluții clare.

În acest context, criticii susțin că administrația Trump încearcă să domine scena internațională prin evenimente spectaculoase și declarații ambițioase, însă implementarea efectivă a proiectelor se dovedește mult mai dificilă decât promisiunile inițiale.