Acuzații grave de corupție
Fostul deputat Sebastian Ghiță a făcut declarații șocante cu privire la un sistem de apărare anti-drone primit gratuit de România din partea Germaniei. Într-o postare pe rețelele sociale din 29 mai 2026, Ghiță a afirmat că acest sistem a fost utilizat timp de un an în Dobrogea, dar a fost returnat autorităților germane din cauza unor "aranjamente" internaționale legate de achiziții militare. "Imi pare tare rau pentru suferinta oamenilor din Galati. Am cooperat cu directorii Serviciului de Informații Militare al German Bundeswehr și am obținut promisiunea că România poate primi gratuit un Sistem Antidrone", a declarat Ghiță.
Potrivit acestuia, sistemul german a fost testat cu succes și ar fi putut fi integrat rapid cu sistemele antiaeriene Ghepard ale armatei române, asigurând astfel o apărare eficientă împotriva atacurilor cu drone rusești. "Nici o drona ruseasca nu ar fi putut sa treaca!", a subliniat Ghiță, adăugând că ministrul Apărării, Radu Miruță, preferă să achiziționeze un sistem din Franța, prin programul SAFE, în loc să valorifice tehnologia locală.
Ministerul Apărării Naționale a confirmat că România a primit un sistem anti-drone din Germania, dar nu a comentat public pe marginea acuzațiilor lui Ghiță. Conform unui raport al Ministerului Apărării din 2025, România a investit aproximativ 1,5 miliarde de euro în modernizarea capacităților sale de apărare în ultimii trei ani, dar detalii despre achizițiile specifice sunt adesea confidențiale.
În ceea ce privește tehnologia autohtonă, compania OPTOELECTRONICA din România dezvoltă soluții avansate în domeniul apărării, având parteneriate cu instituții NATO. Experți din domeniu consideră că utilizarea tehnologiei locale ar putea reduce costurile și ar susține economia națională. Dr. Ionel Petrescu, expert în apărare la Universitatea Națională de Apărare, a declarat: "Este esențial ca România să-și dezvolte industria de apărare, mai ales în contextul amenințărilor actuale. Achiziționarea sistemelor din străinătate ar putea crea dependențe nedorite."
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se confruntă cu provocări în ceea ce privește securitatea aeriană. De exemplu, Polonia a investit recent în sisteme mai avansate de apărare aeriană, în timp ce România continuă să se bazeze pe echipamente mai vechi. În plus, în timpul exercițiilor NATO desfășurate la Capul Midia, tehnologia MEROPS din Franța a avut un randament de doar 50%, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la eficiența acesteia.
Criticile aduse ministrului Miruță nu se limitează doar la alegerea sistemelor de apărare. Există îngrijorări și în privința transparenței procesului de achiziție. Conform unui raport din 2026 al Curții de Conturi, multe dintre contractele de achiziție la Ministerul Apărării au fost supuse unor controale stricte, dar există totuși neclarități privind unele decizii. Acest lucru a dus la solicitări din partea societății civile pentru o mai mare transparență și responsabilitate.
În concluzie, situația actuală ridică întrebări serioase despre strategia de apărare a României și despre modul în care sunt gestionate resursele. Este crucial ca autoritățile să răspundă acuzațiilor și să asigure cetățenii că deciziile lor sunt în interesul național. Având în vedere amenințările externe, este esențial ca România să-și consolideze apărarea aeriană, investind în tehnologie autohtonă și în echipamente eficiente care să protejeze cetățenii de atacurile externe.
În final, este de așteptat ca Ministerul Apărării să ofere clarificări referitoare la achizițiile curente și la motivele returnării sistemului anti-drone german, pentru a restabili încrederea publicului în instituțiile de apărare ale țării.