Talonul de pensie cu cod QR
O propunere legislativă care prevede introducerea de la 1 ianuarie 2027 de coduri QR sau coduri de bare pe taloanele de pensie și pe legitimațiile veteranilor și invalizilor, în vederea acordării reducerilor la tarifele de călătorie, a fost depusă miercuri în Parlament, cu solicitare de procedură de urgență. Inițiativa pornește cu un larg sprijin parlamentar: s-au strâns 70 de semnături de la senatori și deputați din PSD, PNL, USR, UDMR, AUR, SOS, UPR. Pensionarii beneficiază anual de o reducere cu 50% a tarifelor pentru un număr de 6 călătorii efectuate, la alegere, cu trenul (la clasa a II), auto sau naval, în interiorul țării.
Propunerea legislativă înregistrată miercuri la Senat prevede că acordarea reducerilor pentru pensionari se va realiza exclusiv în baza talonului de pensie care va conține „un element de identificare automată, respectiv cod QR - Quick Response, sau cod de bare, care permite verificarea electronică a dreptului la facilități”. Conform inițiatorilor, în acest moment nu se poate realiza „verificarea rapidă și automată” a persoanei care solicită reducerea și apar în practic „dificultăți în validarea drepturilor și în procesul de decontare”. Codul QR sau codul de bare va elimina necesitatea ca pensionarii să prezinte alte documente pentru dovedirea dreptului la reducerea tarifului de transport.
„Categoriile vulnerabile vizate respectiv pensionari, veterani de război, invalizi și văduve de război, vor beneficia de un acces mai facil și mai demn la drepturile recunoscute prin lege”, conform propunerii legislative. Legitimațiile de transport pot fi folosite și de soț/soție. În mod similar, gratuitatea la transport pentru marii mutilați, invalizi, veterani și văduve de război se va acorda exclusiv în baza legitimației de veteran de război sau, după caz, a altor documente justificative emise potrivit legii, „prevăzute cu elemente de securizare și/sau cod QR”.
Conform proiectului, veteranii decorați cu ordine și medalii, invalizii de război și marii mutilați vor beneficia de câte 12 călătorii gratuite, dus-întors, sau 24 de călătorii simple, în cursul unui an calendaristic, la clasa I pe calea ferată, la tren de orice rang. Văduvele de război au dreptul, conform propunerii, în cursul unui an calendaristic, la 6 călătorii interne gratuite, dus-întors, sau la 12 călătorii simple pe calea ferată, la tren de orice rang, la clasa a II-a. Veteranilor de război și văduvelor de război care locuiesc în mediul rural li se va acorda, în cursul unui an calendaristic, 12 călătorii interne, dus-întors, gratuite, pe mijloacele de transport auto, pe calea ferată sau pe căile fluviale, la alegere.
Propunerea legislativă prevede că „legitimatiile de transport pot fi utilizate și de către soțul/soția sau alte persoane mandatate de titulari să le reprezinte interesele, pe baza de procură autentificată, nefiind necesară prezența titularului la efectuarea călătoriei”. În plus, însoțitorii marilor mutilați și ai invalizilor de gradul I vor beneficia de aceleași drepturi de transport gratuit și la aceeași clasă ca titularii drepturilor.
Proiectul de lege introduce modificări și pentru Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război și drepturile invalizilor și văduvelor de război. Conform noilor prevederi, facilitățile de transport vor fi acordate exclusiv în baza legitimațiilor prevăzute cu „elemente de securizare și/sau cod QR”. Documentul menține și detaliază drepturile actuale pentru veteranii și invalizii de război. Astfel, marii mutilați, invalizii de război și veteranii decorați vor beneficia anual de 12 călătorii gratuite dus-întors sau 24 de călătorii simple la clasa I, pe calea ferată, indiferent de rangul trenului.
Pentru văduvele de război și veteranii nedecorați sunt prevăzute șase călătorii gratuite dus-întors sau 12 călătorii simple pe an, la clasa a II-a. În cazul veteranilor și văduvelor de război care locuiesc în mediul rural, proiectul stabilește dreptul la 12 călătorii gratuite pe transport auto, feroviar sau fluvial, la alegere. Un element nou introdus în proiect vizează utilizarea legitimațiilor și de către alte persoane mandatate. Textul legislativ prevede explicit că documentele de transport „pot fi utilizate și de către soțul/soția sau alte persoane mandatate de titulari să le reprezinte interesele, pe baza de procură autentificată, nefiind necesară prezența titularului la efectuarea călătoriei”.
Propunerea legislativă stabilește și crearea unui mecanism de schimb de date între instituțiile statului și operatorii de transport. Autoritatea pentru Reformă Feroviară și Autoritatea Rutieră Română vor încheia protocoale de colaborare cu Casa Națională de Pensii Publice și cu casele sectoriale de pensii pentru verificarea drepturilor beneficiarilor în timp real. Sistemul va permite verificarea validității documentelor și a numărului de călătorii rămase pentru fiecare beneficiar. Potrivit proiectului, transmiterea datelor va trebui realizată cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal și exclusiv pentru stabilirea și decontarea facilităților de transport.
Inițiatorii afirmă că digitalizarea documentelor de transport va contribui la reducerea litigiilor generate de contestarea calității de beneficiar și va aduce mai multă predictibilitate în procesele de decontare pentru operatorii de transport. Totodată, proiectul este prezentat ca parte a procesului de modernizare administrativă și de interoperabilitate a sistemelor informatice publice. Conform textului depus în Parlament, legea va intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, însă prevederile referitoare la introducerea codurilor QR pe taloanele pensionarilor și pe legitimațiile veteranilor vor deveni aplicabile de la 1 ianuarie 2027.
În paralel cu modificările privind facilitățile de transport, românii care vor să își completeze stagiul de cotizare prin contracte de asigurare socială vor plăti contribuții mai mari începând cu 1 iulie 2026, după majorarea salariului minim brut pe economie de la 4.050 de lei la 4.325 de lei. Cristiana Dumitrescu, director executiv al Casei de Pensii a Municipiului București, a explicat că majorarea salariului minim influențează direct cuantumul contribuțiilor datorate sistemului public de pensii.
În prezent, salariul minim brut pe economie este de 4.050 de lei, ceea ce înseamnă o contribuție lunară minimă de 1.012,50 lei și un cost anual de 12.150 de lei pentru fiecare an de vechime cumpărat. După majorarea salariului minim la 4.325 de lei, contribuția minimă va urca la 1.081,25 lei pe lună, iar costul unui an de cotizare va ajunge la 12.975 de lei, cu 825 de lei mai mult. „Contribuția de asigurări sociale datorată în cazul contractelor este de 25% din venitul asigurat, iar nivelul minim al acesteia este raportat la salariul minim brut pe țară.
Cuantumul contribuției este actualizat ori de câte ori salariul minim brut pe economie este modificat, deoarece baza minimă de calcul este legată direct de acest indicator”, a precizat Cristiana Dumitrescu, directorul Casei de Pensii din București.