Problemele legale și tactice
Drona căzută reprezintă subiectul principal al acestui articol. Pe 29 mai 2026, o dronă a lovit un bloc de zece etaje din Galați, provocând o explozie pe acoperișul clădirii. Incidentul a stârnit îngrijorări cu privire la siguranța publică și la eficiența măsurilor de apărare anti-dronă ale Armatei Române. "Militarii români care deschid focul nu sunt protejați legal", a declarat generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant NATO, subliniind lacunele din cadrul normativ existent.
Generalul Toma a explicat că, în prezent, există trei opțiuni principale pentru doborârea dronelor. Prima opțiune include utilizarea avioanelor de vânătoare dotate cu rachete sau tunuri. A doua opțiune sunt sistemele terestre, cum ar fi Gepard, care prezintă riscuri de pagube colaterale. A treia opțiune este reprezentată de dronele interceptoare, care sunt mai eficiente și mai puțin riscante din punct de vedere al siguranței civile. "Cea mai eficientă soluție, cel puțin la ora actuală, sunt aceste drone interceptoare", a adăugat Toma.
Potrivit unui raport din 2025 al Ministerului Apărării Naționale, numărul incidentelor cu drone în România a crescut cu 25% comparativ cu anul precedent. Acest lucru ridică întrebări despre pregătirea și echiparea forțelor armate. "Nu există mijloace de contracarare eficiente", a afirmat generalul Toma, subliniind că, în ciuda unor proiecte de modernizare, cum ar fi sistemele Merops, informațiile despre implementarea acestora sunt neclare.
În comparație cu Polonia și țările baltice, care au adoptat o abordare mai proactivă în angajarea dronelor, România pare să fie în întârziere. "Acolo, dacă ai descoperit-o, o angajezi imediat", a subliniat Toma. În schimb, în România, procesul decizional este mai lent și complicat de un cadru normativ insuficient.
O altă problemă centrală este lipsa protecției legale pentru militarii care deschid focul în timpul misiunilor anti-dronă. Toma a explicat că, în cazul unor pagube colaterale, militarii pot fi supuși unor anchete legale, ceea ce îi descurajează să acționeze rapid. "Nu există nicio protecție în România pentru deschiderea focului în aceste situații", a afirmat el. În Polonia, legislația permite acoperirea cheltuielilor militare în astfel de cazuri, un aspect care lipsește în România.
Generalul Toma a menționat și incidentul recent din Estonia, unde un pilot român a doborât o dronă în condiții favorabile, având libertatea de a acționa rapid. "Pilotul și-a asumat riscurile, pentru că cadrul normativ îi permitea să facă lucruri", a explicat el. Aceasta subliniază nevoia urgentă de reformare a regulilor de angajare și a cadrului legal pentru a asigura o reacție eficientă în fața amenințărilor moderne.
În concluzie, incidentul de la Galați scoate la iveală nu doar problemele legate de eficiența tehnologică, dar și de cadrul legal care reglementează acțiunile militare. Este esențial ca autoritățile să reevalueze aceste reglementări pentru a proteja atât militarii, cât și civilii.
Următorii pași ar trebui să includă adoptarea unor măsuri legislative care să asigure o reacție rapidă și eficientă în fața amenințărilor emergente, precum și modernizarea sistemelor de apărare împotriva dronelor.