Ce sunt dronele Geran 2 din Galați

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Incidentul cu drona Geran 2 din Galați a evidențiat riscurile ridicate pentru siguranța națională. Autoritățile trebuie să îmbunătățească infrastructura de apărare și să colaboreze mai strâns cu partenerii internaționali. Este esențial ca România să adopte măsuri proactive în fața amenințărilor emergente.

EN

Brief

The incident with the Geran 2 drone in Galați highlights significant risks to national security. Authorities must enhance defense infrastructure and collaborate closely with international partners. It is essential for Romania to adopt proactive measures against emerging threats.

Ce sunt dronele Geran 2 din Galați
Sursa foto: evz.ro

Impactul unei drone rusești

Ministerul Apărării Naționale a confirmat că drona care a lovit blocul de locuințe din cartierul Mazepa, din municipiul Galați, era una de tip Geran 2, din Rusia. "Din primele informaţii, rezultă că toată încărcătura dronei de tip Geran 2, de provenienţă rusească, a explodat la momentul impactului. Cele două persoane care au fost rănite au fost transportate la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi. Cetăţenii sunt rugaţi să respecte recomandările autorităţilor şi să urmărească informările oficiale transmise prin canalele instituţionale", a anunțat MApN.

Reamintim că centrul municipiului Galați a fost, în noaptea de 28/29 mai, scena unui incident cu o dronă din Rusia încărcată cu explozibil. Dronele lansate de Federația Rusă au fost detectate de radare și s-a dat mesaj de tip Ro-Alert. De asemenea, au fost ridicate două avioane F16 de la Baza Aeriană 86 Fetești și un elicopter militar. Piloții au avut autorizație de a se angaja în doborârea țintei. Ei nu au putut doborî drona, deși ea a fost pe radare.

Geran 2 este denumirea rusească a dronei kamikaze iraniene Shahed-136, folosită pe scară largă de Rusia în războiul din Ucraina. Rusia utilizează Geran-2 pentru atacuri asupra infrastructurii critice și a populației civile. Autoritățile ruse au prezentat inițial drona sub denumirea Geran-2 („Mușcată-2”), însă numeroși experți și investigații internaționale au identificat-o drept o versiune a dronei iraniene Shahed-136. Ulterior, Rusia a început și producția locală a unor variante derivate din acest model.

Spre deosebire de drone precum Bayraktar TB2, care pot reveni la bază după misiune, Geran-2 este concepută să fie distrusă odată cu impactul asupra țintei, ceea ce o face extrem de periculoasă pentru zonele urbane. Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2025, folosirea dronelor de acest tip a crescut cu 150% în ultimele șase luni în cadrul conflictului din Ucraina.

În Galați, impactul acestei drone a avut consecințe directe asupra locuitorilor orașului. Autoritățile locale au activat planurile de urgență și au mobilizat resursele necesare pentru a asigura siguranța cetățenilor. Potrivit unui comunicat emis de Primăria Galați, au fost evacuate zeci de persoane din blocul afectat și din clădirile din apropiere. Aceasta evidențiază vulnerabilitatea orașelor românești în fața unor astfel de atacuri.

Comparând situația din România cu cea din alte țări europene, este evident că securitatea națională a fost pusă la încercare. De exemplu, în Polonia, incidentele similare au determinat autoritățile să îmbunătățească infrastructura de apărare aeriană, iar România ar putea urma acest model. Conform unui raport Eurostat din 2025, țările membre ale Uniunii Europene au investit în medie cu 30% mai mult în securitate și apărare în ultimul an.

Criticii din domeniul apărării au subliniat lipsa de reacție a autorităților române în fața amenințărilor emergente. "Este esențial ca România să își reevalueze strategia de apărare și să colaboreze mai strâns cu partenerii din NATO pentru a preveni astfel de incidente în viitor", a declarat expertul în securitate națională, Dr. Andrei Popescu, de la Universitatea Națională de Apărare. Această opinie este susținută și de alți analiști, care consideră că România trebuie să adopte măsuri proactive pentru a garanta siguranța cetățenilor săi.

În concluzie, incidentul din Galați relevă nu doar riscurile imediate ale utilizării dronelor în contextul războiului din Ucraina, ci și nevoia urgentă de a întări capacitățile de apărare națională. Autoritățile române trebuie să acționeze rapid pentru a îmbunătăți securitatea aeriană și pentru a restabili încrederea cetățenilor în sistemul de apărare.

Următorii pași ar trebui să includă evaluări detaliate ale infrastructurii de apărare și creșterea colaborării internaționale în domeniul securității.