Comparativ cu media europeană
Conform unui raport Eurostat publicat recent, angajații români cu vârste între 20 și 64 de ani au lucrat în medie 38,2 ore pe săptămână în 2025, depășind astfel media europeană de 35,9 ore. Această situație plasează România pe locul patru în Uniunea Europeană la numărul de ore lucrate pe săptămână, după Grecia, Bulgaria și Polonia. "România se confruntă cu o cultură a muncii intensificate, care poate avea atât beneficii, cât și dezavantaje pentru sănătatea lucrătorilor", a declarat Dr. Andrei Popescu, expert în sociologie la Universitatea din București.
Datele Eurostat arată că media de ore lucrate în Uniunea Europeană a scăzut de la 36,9 ore în 2015, semnalând o tendință de flexibilizare a muncii în multe state membre. De exemplu, în timp ce angajații din Țările de Jos au lucrat doar 31,9 ore pe săptămână, cei din Danemarca și Germania au avut câte 33,9 ore, iar Austria a raportat 34 de ore. Aceste diferențe sugerează o divergență semnificativă în abordările asupra muncii între statele membre ale UE.
Analizând specificul sectorial, Eurostat a evidențiat că angajații din agricultură, silvicultură și pescuit au avut cele mai lungi săptămâni de lucru, cu 42 de ore pe săptămână. Aceștia sunt urmați de manageri, care au muncit 40,6 ore, și personalul din armată, cu 39,4 ore. În contrast, cele mai scurte săptămâni de lucru au fost înregistrate în cazul ocupațiilor elementare (31,8 ore), al personalului de sprijin administrativ (34 ore) și al lucrătorilor din sectorul serviciilor și vânzărilor (34,5 ore).
Impactul acestor ore suplimentare asupra vieții angajaților români este considerabil. Expertul în muncă, Dr. Maria Ionescu de la Institutul Național de Statistică (INS), afirmă că „această tendință de lucru intensificat poate influența negativ starea de sănătate a angajaților, ducând la oboseală cronică și stres”. De asemenea, în anumite județe, cum ar fi Suceava și Bihor, unde agricultura este predominantă, angajații se confruntă cu perioade lungi de muncă, ceea ce afectează calitatea vieții.
Comparativ, în țările nordice, unde orele lucrate sunt semnificativ mai scurte, se observă o corelație pozitivă între orele de muncă și satisfacția angajaților. Aceasta sugerează că un program de lucru mai flexibil și mai puține ore de muncă ar putea îmbunătăți nu doar sănătatea, ci și productivitatea. De exemplu, Suedia, cu o medie de 36,5 ore lucrate pe săptămână, se bucură de un nivel ridicat de satisfacție a angajaților.
Criticii acestei situații din România subliniază că, în ciuda numărului mare de ore lucrate, salariile rămân relativ scăzute, ceea ce duce la nemulțumiri crescânde în rândul muncitorilor. „Este paradoxal să lucrăm atât de mult și să fim plătiți atât de puțin”, a declarat Mihai Radu, lider sindical. Această nemulțumire se reflectă în protestele organizate de sindicate pentru creșterea salariilor în sectorul public și privat.
În concluzie, România se află într-o poziție complicată în ceea ce privește numărul de ore lucrate. Deși munca intensificată poate părea un semn al unei economii active, este esențial ca autoritățile să analizeze impactul acestui fenomen asupra sănătății angajaților și asupra bunăstării generale.
Următorii pași ar trebui să includă evaluarea legislației muncii și posibile reforme pentru a promova un echilibru mai bun între muncă și viața personală.