Fapta nu este penală
Liviu Negoiță, fostul primar al orașului Cernavodă, a fost achitat astăzi, 28 mai 2026, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a decis că fapta pentru care a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare nu este prevăzută de legea penală. Conform minutei instanței, "achită pe inculpatul Negoiță Liviu Cristian sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală". Această decizie a fost anunțată de ÎCCJ, care a casat și sentințele anterioare emise de Tribunalul Constanța și Curtea de Apel Constanța, considerându-le nejustificate.
Instanța supremă a decis, de asemenea, anularea tuturor formelor de executare a pedepsei și ridicarea confiscării sumei de 9.307.790 lei, care fusese impusă de instanțele inferioare. "Anulează formele de executare emise față de inculpat și dispune punerea de îndată a inculpatului în libertate, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză", se arată în decizia ÎCCJ.
Această hotărâre nu doar că îi restituie libertatea lui Liviu Negoiță, dar are implicații semnificative și asupra funcției sale de primar. Reprezentanții Prefecturii Constanța au confirmat că acesta își poate relua automat funcția de primar al Cernavodei fără a necesita un nou ordin din partea prefectului.
Negoiță a fost condamnat în ianuarie 2026 pentru abuz în serviciu, fiind acuzat că a alocat discreționar fonduri publice, în valoare totală de peste 9 milioane lei, către un club sportiv privat din oraș. În timpul procesului, instanțele din Constanța au considerat că faptele sale constituie un abuz grav al serviciului public. Totuși, ÎCCJ a stabilit că nu s-au îndeplinit elementele necesare pentru a considera acțiunile sale drept infracțiuni penale.
Această decizie a fost primită diferit de experți și societatea civilă. Unii consideră că justiția a fost corectă, având în vedere că instanțele superioare au o responsabilitate de a proteja drepturile individuale, în timp ce alții susțin că acest verdict trimite un mesaj periculos privind răspunderea funcționarilor publici. În plus, unii critici argumentează că acest caz ar putea submina încrederea publicului în sistemul judiciar.
Comparativ cu alte cazuri de corupție, unde verdictele au fost mai severe, decizia ÎCCJ în cazul lui Negoiță ridică întrebări cu privire la coerența sistemului judiciar românesc. De exemplu, în 2023, mai multe persoane publice au fost condamnate pentru fapte similare, iar acest contrast a fost observat cu îngrijorare de analiști.
Pe de altă parte, trebuie menționat că în România, legislația privind abuzul în serviciu a fost criticată pentru ambiguitatea sa, ceea ce poate duce la interpretări diferite în instanțele de judecată. Aceasta este o temă recurentă în discuțiile despre reformele necesare în sistemul judiciar românesc.
În concluzie, achitarea lui Liviu Negoiță de către ÎCCJ nu doar că îi restituie libertatea, dar subliniază și provocările cu care se confruntă justiția română în ceea ce privește responsabilitatea funcționarilor publici.
Următorii pași ar putea include o revizuire a legislației în domeniu, pentru a clarifica și a întări normele privind abuzul în serviciu și a preveni abuzuri similare în viitor.