:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/05/ilie-bolojan-a-anuntat-cu-ce-propuneri-va-merge-pnl-la-consultarile-cu-nicusor-dan-1-e1778848001424.jpg)
Critici și perspective strategice
La data de 28 mai 2026, Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar al României, a declarat că proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) de la Doicești, susținut de Nuclearelectrica, se confruntă cu probleme serioase, punând în discuție fezabilitatea acestuia. "Faptul că unul din proiectele pe care l-a susținut Nuclearelectrica, cum este cel de la Doicești, pare să se ducă într-o zonă în care vom constata că am alocat o sumă mare de bani și nu avem prea multe rezultate, nu are nicio legătură cu parteneriatul strategic cu Statele Unite", a precizat Bolojan într-un interviu acordat Digi FM. Această declarație vine pe fondul criticilor aduse de Partidul Social Democrat, care a subliniat că poziția premierului afectează imaginea României în relația cu partenerii internaționali.
Criticile față de proiectul SMR de la Doicești nu sunt o noutate. Premierul a comparat situația cu proiectul centralei de la Iernut, care a întârziat semnificativ, subliniind că "centrala de la Iernut, care este începută de 10 ani de zile, trebuia terminată în 3 ani de zile, și pentru că n-am fost în stare să manageriem proiectul, am avut o companie care a renunțat de două ori la el, sigur, a doua ori pentru că a intrat în faliment". Aceste afirmații reflectă o îngrijorare mai largă în privința capacității României de a gestiona proiecte energetice de amploare.
Bolojan a reamintit importanța transparenței și a comunicării corecte cu partenerii internaționali, adăugând că "baza unui parteneriat este încrederea și seriozitatea". El a respins speculațiile conform cărora poziția sa ar putea afecta relația cu Statele Unite, afirmând că proiectul de la Doicești este doar un aspect dintr-o problemă mai largă legată de sectorul energetic românesc. "Resping orice fel de asociere de acest tip cu parteneriatul strategic, cu afectarea lui, e doar un punct din zona de energie, care arată că în acești ani, din păcate, în sectorul energetic am făcut foarte multe greșeli", a concluzionat Bolojan.
Proiectul SMR de la Doicești a fost inițiat în 2019 și este considerat unul dintre pionierii tehnologiilor nucleare în România. Cu toate acestea, în ciuda sprijinului din partea unor miniștri liberali ai Energiei, premierul a subliniat că există dificultăți financiare și tehnice semnificative. Potrivit declarațiilor sale, au fost investite peste 240 de milioane de dolari, dar problemele legate de capacitatea financiară a partenerului de proiect și costurile ridicate ridică semne de întrebare asupra viabilității acestuia.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a comentat asupra semnalului transmis Statelor Unite, afirmând că este esențial ca România să rezolve problemele tehnice pentru a menține un parteneriat solid. "În proiecte economice apar probleme, de multe ori de parcurs, care se rezolvă. A merge la ambasade cu un anumit tip de semnal - ambasada nu decide, ci trimite mai departe la Departamentul de Stat". Diaconescu subliniază că mesajul transmis de Bolojan nu ar trebui să afecteze relațiile strategice ale României cu Statele Unite.
Decizia finală de investiție în proiectul SMR de la Doicești a fost aprobată de acționarii SN Nuclearelectrica pe 12 februarie 2026, marcând un pas important în dezvoltarea acestui proiect. Conform Ministerului Energiei, proiectul ar putea genera aproximativ 4.000 de locuri de muncă pe parcursul dezvoltării sale și ar contribui la tranziția energetică a României. Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat că proiectul va înlocui 600 MW dintr-o fostă termocentrală cu 462 MW de energie curată, stabilind astfel România pe harta internațională a industriei nucleare.
În concluzie, proiectul SMR de la Doicești rămâne un subiect de dezbatere intensă în România. Deși inițiativa are potențialul de a contribui semnificativ la securitatea energetică a țării, provocările financiare și tehnice ridicate de premierul Bolojan subliniază necesitatea unei gestionări riguroase și transparente a procesului. Pe termen lung, este esențial ca România să colaboreze strâns cu partenerii internaționali pentru a asigura succesul acestui proiect crucial pentru viitorul energetic al țării.
În perioada următoare, se așteaptă ca autoritățile să continue demersurile pentru structurarea cadrului investițional și financiar al proiectului, în vederea pregătirii fazei de execuție.