Eugen Tomac, întrebat despre funcția de prim-ministru

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Eugen Tomac a fost întrebat dacă va accepta nominalizarea pentru funcția de prim-ministru, afirmând că țara are nevoie de un guvern. Critici din partea fostului consilier prezidențial Cătălin Avramescu sugerează că acceptarea funcției ar putea să îl transforme într-o marionetă a PSD. Discuțiile politice continuă, iar viitorul politic al lui Tomac rămâne incert.

EN

Brief

Eugen Tomac has been asked about accepting the nomination for prime minister, stating that the country needs a government. Criticism from former presidential advisor Cătălin Avramescu suggests that accepting the position could turn him into a puppet of the PSD. Political discussions are ongoing, and Tomac's political future remains uncertain.

Eugen Tomac, întrebat despre funcția de prim-ministru
Sursa foto: digi24.ro

Posibilă nominalizare

Europarlamentarul Eugen Tomac, al cărui nume este vehiculat ca posibilă nominalizare pentru funcţia de premier, a fost întrebat, miercuri, 27 mai 2026, dacă va accepta nominalizarea. Întrebat dacă va accepta nominalizarea ca premier, Eugen Tomac a răspuns: „Ţara are nevoie de Guvern, sigur”. Declarația a fost făcută jurnaliștilor după mai multe insistențe, înainte de începerea unui eveniment. „La momentul potrivit voi face declarații”, a mai spus Tomac.

Trei sunt variantele de prim-ministru analizate în prezent la Cotroceni, toate din afara grupărilor politice parlamentare, afirmau surse politice. Discuţiile purtate în prezent vizează gradul de susţinere pe care l-ar avea noul guvern în rândul deputaţilor şi senatorilor. Potrivit informațiilor din surse politice, principalele nume vehiculate pentru funcţia de premier sunt cele ale consilierului prezidenţial Radu Burnete, europarlamentarului Eugen Tomac - şi el consilier la Cotroceni, dar şi preşedinte al Partidului Mişcarea Populară.

Alte nume menţionate în spaţiul public includ pe Delia Velculescu, şefă a misiunii Fondului Monetar Internaţional în Africa de Sud, care a fost invocată şi la formarea precedentului Guvern. De asemenea, un alt nume menționat este cel al lui Şerban Matei, în prezent director al Direcţiei de Relaţii Internaţionale din cadrul Băncii Naţionale a României. Analiza acestor candidaturi este esențială pentru a înțelege direcția în care se îndreaptă politica românească, mai ales în contextul actual.

Cătălin Avramescu, fost consilier prezidențial în mandatul lui Traian Băsescu, l-a avertizat pe Eugen Tomac cu privire la posibila funcție de premier. „Dragă Eugen, Sfatul meu este să nu accepți să fii nominalizat de Nicușor Dan pentru funcția de Prim-ministru”, a transmis Avramescu lui Tomac. Acesta a explicat că, din perspectiva sa, rolul lui Tomac în calitate de premier ar putea să fie doar formal, subliniind că „nu este nimic bun acolo”. Conform lui Avramescu, Nicușor Dan a dărâmat guvernul Bolojan din cauza neîndeplinirii ordinelor PSD, ceea ce ridică semne de întrebare asupra intențiilor reale ale acestuia.

„Nicușor Dan, din lașitate și din interes, vrea să fie susținut și de PSD. De fapt, mai ales de PSD, despre care el crede că îi va fi util, măcar pentru a mai sta la Cotroceni câțiva ani”, a adăugat Avramescu, evidențiind complexitatea alianțelor politice actuale. Acesta a mai afirmat că majoritatea pe care PSD o promite lui Tomac nu este de încredere, sugerând că PSD are deja o majoritate cu AUR.

Avramescu a concluzionat că acceptarea unei astfel de nominalizări ar putea transforma pe Tomac într-o „marionetă a PSD”. „Știu că nu vrei asta. Ciolacu ți-a oferit, în 2024, locuri de parlamentar pentru tine și pentru liderii PMP, cu condiția să trădezi. L-ai refuzat atunci. De ce ai accepta acum?”, a întrebat retoric Avramescu. Această critică subliniază importanța principiilor în politică și necesitatea de a nu face compromisuri pe seama valorilor personale.

În concluzie, Eugen Tomac se află într-o poziție delicată, având în vedere presiunea de a accepta o funcție ce ar putea să îi compromită integritatea politică. Discuțiile din jurul posibilei sale nominalizări reflectă nu doar tendințele actuale din politica românească, ci și provocările cu care se confruntă liderii politici în contextul unei coaliții instabile.

Rămâne de văzut dacă Tomac va decide să accepte această provocare sau va alege să rămână fidel principiilor sale, având în vedere avertismentele colegilor săi și complexitatea situației politice din România.