Decizie privind vechimea judecătorului
Respinge excepția reprezintă subiectul principal al acestui articol. Curtea Constituțională a României a respins joi, 28 mai 2026, excepția de neconstituționalitate prin care i se cerea să clarifice ce înseamnă sintagma „18 ani de activitate juridică sau în învățământul superior juridic”. Această sintagmă face parte din condițiile necesare pentru ocuparea funcției de judecător constituțional. Decizia a fost anunțată după două amânări, iar motivarea urmează să fie publicată vineri. Potrivit unui comunicat al CCR, excepția a fost respinsă ca „inadmisibilă”.
Excepția a fost ridicată la Curtea de Apel București de avocata AUR, Silvia Uscov, care a solicitat anularea decretului prezidențial de numire a profesorului Dacian Dragoș la CCR. Totodată, în cadrul unui alt dosar, Uscov a cerut anularea Hotărârii Senatului de numire a lui Mihai Busuioc ca judecător CCR. De menționat este că în dezbaterile de la CCR nu au participat Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, deoarece aceștia sunt părți în dosarele respective.
Surse neoficiale indică faptul că votul a fost de 6 pentru și 1 împotrivă. Hotărârea CCR nu rezolvă disputa privind vechimea judecătorului Dacian Dragoș, ci finalizează doar episodul constituțional al procesului. Contestația prin care se cere anularea decretului prezidențial de numire a lui Dacian Dragoș se va întoarce la Curtea de Apel București.
Disputa a pornit de la condiția prevăzută de Constituție pentru numirea judecătorilor CCR, care stipulează că trebuie să aibă o pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul superior juridic. Excepția a fost admisă de Curtea de Apel București în februarie 2026, la solicitarea Administrației Prezidențiale, care a dorit clarificări cu privire la noțiunea de „învățământ juridic superior”. Instanța a întrebat dacă aceasta se limitează la activitatea didactică din facultățile de drept sau poate include și alte forme de predare a disciplinelor juridice.
Curtea de Apel București, în data de 22 aprilie 2026, a respins cererea de anulare a Hotărârii Senatului de numire a lui Mihai Busuioc, argumentând că instanțele nu au competența de a anula astfel de hotărâri. Totuși, a admis o sesizare separată a CCR privind cadrul legal al contenciosului administrativ.
După respingerea excepției de neconstituționalitate, dosarul privind Dacian Dragoș se întoarce la Curtea de Apel București, care va trebui să analizeze legalitatea decretului prezidențial de numire a acestuia. Conform Legii nr. 47/1992, CCR soluționează excepțiile de neconstituționalitate ridicate de instanțe, iar deciziile sunt comunicate instanțelor care le-au sesizat. Curtea de Apel va decide dacă Dacian Dragoș îndeplinește condiția de vechime prevăzută de Constituție. O hotărâre pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile, conform Legii nr. 554/2004.
Până la o soluție definitivă, Dacian Dragoș rămâne judecător al Curții Constituționale. Cererile anterioare de suspendare a actelor de numire au fost respinse, iar Curtea de Apel a argumentat că o suspendare ar putea paraliza activitatea CCR.
În acest context, Universitatea Babeș-Bolyai a susținut că Dacian Dragoș este angajat al instituției din anul 2002, având o carieră academică solidă în domeniul științelor juridice. UBB a precizat că Dragoș a deținut funcții de asistent, lector, conferențiar și profesor universitar, fiind conducător de doctorat în domeniul Științe Juridice din 2013.
Decizia de inadmisibilitate a CCR nu reprezintă o validare explicită a numirii lui Dacian Dragoș, dar lasă sarcina Curții de Apel de a decide dacă decretul prezidențial va fi anulat sau nu, similar cu cazul lui Mihai Busuioc.