Declarații despre integrarea europeană
Premierul demis Ilie Bolojan, președintele Partidului Național Liberal (PNL), a declarat miercuri, 27 mai 2026, într-un interviu la Digi FM, că ar susține unirea cu Republica Moldova, însă a subliniat că cel mai important lucru este deschiderea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană. "Dacă ar depinde de votul meu, da", a afirmat Bolojan, fiind întrebat dacă ar sprijini unirea. Aceasta temă a devenit tot mai prezentă în discursul public al liderilor politici din România și Republica Moldova, generând un interes crescut în rândul cetățenilor.
Potrivit unui sondaj INSCOP publicat pe 7 mai 2026, la o zi după aniversarea a 36 de ani de la primul „Pod de Flori”, 71.9% dintre români ar vota pentru unirea cu Republica Moldova, în timp ce doar 21.4% s-ar opune. Această dezbatere a prins avânt în contextul în care președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a exprimat în repetate rânduri că unirea ar putea facilita integrarea țării în Uniunea Europeană. Bolojan a subliniat importanța legăturilor economice pentru Moldova, menționând: "E foarte important acest lucru pentru frații noștri, pentru că dacă nu se leagă de o zonă care poate să-i tracteze economic, într-o zonă la limită de lumi nu e ușor să reziști".
În acest context, președintele Bucureștiului, Nicușor Dan, a declarat pe 28 aprilie 2026 că „dacă va exista majoritate (în Republica Moldova) pentru acest proiect, noi suntem gata”. Această deschidere din partea liderilor români vine în urma unei serii de evenimente și declarații care au avut loc în ultima vreme, reflectând o tendință mai largă în rândul cetățenilor români de a sprijini unirea.
Pe de altă parte, un sondaj realizat de compania sociologică iData a arătat că 41% dintre cetățenii Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu România, în timp ce 49.7% s-ar opune. Aceste date sugerează o divizare în opinia publică din Republica Moldova, unde majoritatea cetățenilor susțin în continuare aderarea la Uniunea Europeană, cu 63.7% dintre respondenți exprimându-și susținerea pentru acest demers.
În ceea ce privește poziția față de Comunitatea Statelor Independente (CSI), 53.3% dintre respondenți au afirmat că susțin ieșirea din această organizație, semn că dorința de integrare în structuri europene devine tot mai puternică în rândul populației moldovenești.
Sondajul iData, realizat între 14 și 24 mai 2026 pe un eșantion de 992 de respondenți din 312 localități, a avut o marjă de eroare de +/- 3.1%. Aceasta arată o tendință generală de susținere a unui parcurs european, dar și o complexitate a opinilor referitoare la unirea cu România. În acest context, este esențial ca liderii politici din ambele țări să se angajeze într-un dialog constructiv, care să răspundă aspirațiilor cetățenilor.
În concluzie, tema unirii cu Republica Moldova continuă să fie un subiect de dezbatere intensă, cu opinii variate atât în România, cât și în Republica Moldova. Este clar că, pentru mulți români, unirea reprezintă o oportunitate de a întări legăturile culturale și economice cu frații de peste Prut.
Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne, însă, prioritatea majoră pentru liderii moldoveni, iar unirea, deși dorită de mulți, se află în continuare în stadiul de dezbatere publică, necesitând un consens mai larg pentru a deveni realitate.