Strategia americană contestată
În cadrul unui eveniment organizat la Vilnius, săptămâna trecută, președintele Finlandei, Alexander Stubb, a lansat un avertisment cu privire la schimbările semnificative în politica externă americană sub conducerea președintelui Donald Trump. Stubb a subliniat că Statele Unite nu mai solicită consimțământul aliaților înainte de a întreprinde acțiuni internaționale majore, ceea ce, în opinia sa, subminează ordinea liberală globală. "Intri în Venezuela, nu întrebi. Faci revendicări asupra Groenlandei, nu întrebi. Intri în Iran, nu întrebi", a declarat Stubb, evidențiind o abordare drastic diferită față de cea a administrațiilor anterioare care căutau coordonarea cu partenerii NATO înainte de a lua astfel de decizii.
Stubb, care a petrecut timp cu Trump jucând golf la începutul acestui an, s-a descris ca fiind "extrem de pro-american", dar a recunoscut că Statele Unite nu mai susțin ordinea mondială liberală pe care au contribuit la construirea ei de-a lungul timpului. "Americanii nu mai cer nimic. Deci este o modalitate diferită de a proiecta puterea", a mai adăugat el. Aceste comentarii vin în contextul unei neliniști crescânde în rândul capitalelor europene, care se tem de postura unilaterală tot mai accentuată a Washingtonului.
Sugestiile repetate ale lui Trump de a transforma Groenlanda într-un teritoriu american și acțiunile militare în Iran, care nu au fost discutate prealabil cu partenerii NATO, au amplificat aceste îngrijorări. În ciuda acestor tensiuni, Stubb a respins ideea că Statele Unite s-ar putea retrage semnificativ din NATO, invocând realitățile strategice. "Niciun submarin nuclear nu părăsește Peninsula Kola fără ca norvegienii să știe despre asta", a subliniat el, referindu-se la baza nucleară a Rusiei.
El a adăugat că "NATO nu este mort. NATO este viu și activ", subliniind importanța alianței în fața provocărilor internaționale. De asemenea, Stubb a menționat că operațiunile militare americane din Iran au evidențiat valoarea logistică crucială a Europei, afirmând că fără bazele europene, Statele Unite nu ar putea să opereze eficient.
Pe de altă parte, el a punctat că țintele de apărare ale NATO s-au modificat drastic, de la 2% din PIB, considerat ambițios în urmă cu doi ani, la 5%, care este acum în discuție după summitul de la Haga. În legătură cu tensiunile din Iran, Stubb a solicitat tuturor părților implicate să își tempereze discursul și să caute soluții pașnice, sugerând o abordare finlandeză: "Reduceți tonul limbajului, faceți o saună, calmați-vă, și haideți să rezolvăm lucrurile".
Stubb a subliniat, de asemenea, că puterea se mută rapid către Sudul și Estul Global, influențată de schimbările demografice și economice. El a menționat că populația Africii este estimată să crească de la un miliard la patru miliarde până la sfârșitul secolului, ceea ce subliniază importanța adaptării ordinii mondiale tradiționale.
În ceea ce privește relațiile cu Rusia, Stubb a sugerat necesitatea deschiderii unor canale de dialog, nu pentru a legitima războiul, ci pentru a căuta soluții. De asemenea, el a criticat doctrina "America First", explicând că aceasta poate fi interpretată ca o ierarhie de priorități care plasează emisfera vestică pe primul loc, Indo-Pacific pe locul doi și Europa pe locul trei.
Stubb a avertizat că ordinea mondială dominată de Occident se estompează rapid, subliniind că este esențial să se găsească noi modalități de a naviga în această schimbare globală.