Numire în contextul crizei consumului
România are oficial un nou șef al Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), într-un moment în care consumul de droguri în rândul tinerilor, cazurile de supradoză și presiunea publică asupra autorităților au transformat fenomenul într-una dintre cele mai sensibile teme sociale din ultimii ani. Premierul Ilie Bolojan a semnat decizia de numire a Alinei Mirela Bocai în funcția de președinte, cu rang de secretar de stat, al agenției, actul fiind publicat joi, 28 mai 2026, în Monitorul Oficial, Partea I nr. 455. Potrivit deciziei semnate de premier, Alina Mirela Bocai preia conducerea instituției începând chiar de la data intrării în vigoare a documentului. De asemenea, își încetează aplicabilitatea decizia prin care Luciana Buliga exercita temporar atribuțiile de președinte al agenției. Instituția a rămas fără conducere plină încă din decembrie 2025, după demisia lui Rareș-Petru Achiriloaie.
Noua șefă a Agenției Antidrog, Alina Bocai, vine din zona sănătății publice și a organizațiilor implicate în prevenție și reducerea riscurilor asociate consumului de droguri și HIV. Aceasta este cunoscută mai ales pentru activitatea din cadrul ARAS — Asociația Română Anti-SIDA, unde a coordonat programe dedicate grupurilor vulnerabile și politicilor publice privind consumul de substanțe. De-a lungul timpului, Bocai a susținut în mod public o abordare medicală și comunitară a consumului de droguri, nu exclusiv una represivă. A avut numeroase intervenții publice și participări la dezbateri privind prevenția consumului de droguri, accesul la servicii de sănătate, finanțarea programelor de reducere a riscurilor, protecția persoanelor vulnerabile sau combaterea HIV în rândul consumatorilor de substanțe.
Numirea Alinei Bocai vine într-o perioadă extrem de tensionată pentru autoritățile române, după mai multe scandaluri și tragedii legate de consumul de droguri în rândul adolescenților și tinerilor. Potrivit unui raport al Agenției Naționale Antidrog din 2025, consumul de substanțe interzise a crescut cu 25% în rândul tinerilor între 2019 și 2024, ceea ce subliniază gravitatea situației. În acest context, spitalele și medicii au atras atenția asupra lipsei centrelor specializate, iar presiunea publică asupra statului a devenit uriașă. România încearcă astfel să reformeze complet sistemul antidrog prin noua agenție, care a fost creată pentru a înlocui vechea Agenție Națională Antidrog.
ANPCDDA a fost intens criticată în ultimele luni după plecarea fostului președinte Rareș Achiriloaie, iar perioada de conducere interimară sub Luciana Buliga a fost marcată de controverse publice privind gestionarea fenomenului consumului de droguri. Aceasta a devenit cunoscută inclusiv după un interviu viral în care a pronunțat greșit expresia „red flags”. Numirea Alinei Bocai este văzută acum ca o încercare de resetare a imaginii instituției și de mutare a accentului spre prevenție, tratament și coordonare interinstituțională.
Noua agenție are atribuții esențiale privind coordonarea politicilor naționale pentru prevenirea consumului de droguri, tratamentul dependențelor și reintegrarea consumatorilor. ANPCDDA funcționează în subordinea Guvernului și are rang de secretariat de stat. Aceasta va colabora cu centrele de sănătate mintală și va coordona servicii pentru persoanele afectate de dependențe, având ca scop reducerea riscurilor și integrarea socială a consumatorilor. Această abordare este esențială în contextul în care consumul de droguri a devenit o problemă socială majoră în România, iar strategia guvernului este clară: prevenție și tratament, mai degrabă decât o abordare punitivă.
În concluzie, numirea Alinei Bocai la conducerea ANPCDDA reprezintă o mișcare strategică a Guvernului României în încercarea de a răspunde provocărilor legate de consumul de droguri, într-o perioadă în care eforturile de prevenire și tratament sunt mai necesare ca niciodată.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a evalua impactul acestei numiri și eficiența noilor politici în fața unei crize sociale acute, iar societatea civilă și experții din domeniu vor urmări cu atenție evoluțiile.