Pregătiri pentru amenințări rusești
Creșterea incursiunilor dronelor în spațiul aerian al statelor baltice a determinat guvernele din regiune să caute expertiza Ucrainei, țară aflată de cinci ani în război cu Rusia. Țări europene precum Lituania, Letonia și Estonia și-au intensificat măsurile de protecție civilă, pe fondul temerilor privind o posibilă escaladare a amenințărilor rusești. Pe fondul creșterii incidentelor aeriene și al intensificării atacurilor rusești asupra Ucrainei, țările baltice încearcă să învețe rapid din lecțiile unui conflict care durează de peste patru ani.
Companii și autorități din regiune au început să contacteze producători și experți ucraineni pentru a analiza posibilitatea construirii unor adăposturi antiaeriene și dezvoltarea unor sisteme de protecție civilă adaptate amenințărilor moderne. „Da, este adevărat. Nu sunt țări uriașe. Încearcă să găsească cele mai bune soluții împotriva agresiunii ruse, în cazul în care aceasta va avea loc. Pentru a-și menține populația în siguranță”, a declarat Ihor Fedirko, director executiv al Consiliului Ucrainean al Industriei de Apărare.
Îngrijorările au crescut după mai multe incidente recente în regiune. Săptămâna trecută, autoritățile din Lituania au activat măsuri de securitate după ce o dronă a pătruns în spațiul aerian al țării. Președintele și prim-ministrul Lituaniei au fost evacuați în buncăre subterane, iar misiunea NATO de poliție aeriană a fost activată. Autoritățile lituaniene au precizat că incidentul seamănă cu alte cazuri înregistrate recent și în Letonia și Estonia.
Potrivit experților ucraineni, una dintre cele mai mari provocări este volumul atacurilor moderne. „Rușii lansează peste 700, 800 de drone doar într-o singură noapte. Iar pentru țările care nu sunt atât de mari ca Ucraina, va fi un dezastru”, a declarat Ihor Fedirko. Directorul general al companiei ucrainene Metinvest, Yuriy Ryzhenkov, a declarat că firma sa poartă deja discuții preliminare cu statele baltice privind construirea unor adăposturi adaptate noilor tipuri de amenințări. „Oricine poate construi un adăpost antiaerian, dar ceea ce este valoros este know-how-ul tactic”, a explicat Yuriy Ryzhenkov.
Creșterea anxietății în regiune începe să aibă efecte inclusiv asupra pieței imobiliare. În Lituania, spațiile subterane și proprietățile cu buncăre au început să fie promovate ca soluții de protecție în cazul unor atacuri cu drone sau bombardamente.
Mai multe drone ucrainene au pătruns în ultimele săptămâni în spațiul aerian al statelor baltice, alimentând îngrijorările privind securitatea pe flancul estic al NATO și sporind tensiunile cu Rusia, într-un moment în care angajamentul Statelor Unite față de apărarea colectivă a alianței este intens dezbătut, relatează Reuters. Incidentele au avut loc pe fondul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice și portuare rusești din regiunea Mării Baltice, o zonă strategică prin care tranzitează o parte importantă din exporturile de petrol și gaze ale Moscovei.
În majoritatea cazurilor, autoritățile din Ucraina și din statele baltice au confirmat că dronele aparțineau Kievului, însă au susținut că acestea au fost deviate de la traseu din cauza sistemelor rusești de război electronic. Atât Rusia, cât și Ucraina utilizează frecvent tehnologii de bruiaj și falsificare a semnalelor GPS pentru a perturba dronele și rachetele adversarului. La rândul său, Moscova a sugerat că Lituania, Letonia și Estonia ar permite Ucrainei să folosească spațiul lor aerian pentru lansarea unor atacuri împotriva Rusiei — acuzații respinse de toate părțile implicate.
Cele mai multe drone au căzut în zone nelocuite sau au părăsit rapid spațiul aerian baltic, însă incidentele au provocat neliniște crescândă în regiune. Pe 19 mai, un avion militar NATO a doborât în Estonia o dronă suspectată că era ucraineană. Potrivit alianței, a fost pentru prima dată de la aderarea statelor baltice în 2004 când o misiune aeriană NATO a lansat o rachetă „în apărarea Alianței” în regiune.
În Vilnius, parlamentarii lituanieni au fost evacuați în adăposturi după apropierea unei drone de capitală, iar în nordul țării au fost activate alerte aeriene. Ministrul lituanian al apărării, Robertas Kaunas, a avertizat că amenințarea este în creștere și că unele drone transportă încărcături explozive care ar putea lovi infrastructură civilă. Mai multe drone au pătruns nedetectate în spațiul aerian baltic, scoțând în evidență slăbiciuni ale sistemelor de apărare antiaeriană de la granița NATO cu Rusia și Belarus.
În Letonia, tensiunile politice au crescut după ce premierul Evika Silina și-a demis ministrul apărării, acuzând deficiențe în protejarea spațiului aerian. În paralel, oficiali estonieni au transmis Kievului că astfel de incidente complică situația regională și au cerut Ucrainei să își controleze mai eficient dronele. O sursă militară ucraineană a declarat că Kievul investighează modul în care sistemele rusești determină dronele să se abată de la traseu și să intre în spațiul aerian al NATO.
Pe de altă parte, surse militare suedeze susțin că unele drone ucrainene ar zbura intenționat în apropierea frontierelor baltice, mizând pe faptul că Rusia ar evita să lovească ținte aflate aproape de teritoriul NATO pentru a nu provoca o confruntare directă. Ministerul ucrainean de Externe respinge însă aceste acuzații și susține că Moscova încearcă deliberat să redirecționeze dronele către statele baltice pentru a destabiliza regiunea și a crea tensiuni între Ucraina și aliații săi.
Situația este amplificată de incertitudinile legate de rolul Statelor Unite în apărarea europeană. Declarațiile recente ale președintelui Donald Trump privind posibilitatea reducerii implicării americane în NATO au generat îngrijorări în Europa de Est. Deși Washingtonul a transmis ulterior că va suplimenta prezența militară în Polonia, mesajele contradictorii au alimentat neliniștea în statele aflate la granița cu Rusia.
Experții avertizează că acumularea incidentelor aeriene, retorica agresivă și intensificarea războiului cu drone cresc riscul unei escaladări accidentale între NATO și Rusia.