Sănătatea mintală a copiilor
Un nou raport privind sănătatea mintală a copiilor din România a fost prezentat marți, 26 mai 2026, în Senat. Potrivit datelor, aproximativ o treime dintre elevii din învățământul primar și liceal din țară declară că au fost victime ale abuzului fizic sau psihologic în școală. Jumătate dintre ei s-au gândit măcar o dată la sinucidere. "Aceste date sunt alarmante și necesită o reacție imediată din partea autorităților", a declarat ministrul Educației și Cercetării, Mircea Abrudean, în cadrul prezentării.
Datele raportului relevă că 24% dintre copiii și adolescenții cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani se confruntă cu afecțiuni psihice, cele mai frecvente fiind tulburările de conduită. Această statistică este un semnal de alarmă care subliniază necesitatea implementării unor programe eficiente de prevenire și intervenție în școli. Conform unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în 2025, 35% dintre elevii din România au raportat că se simt stresați de presiunea academică și socială.
La prezentarea datelor, au fost prezenți oficiali importanți, inclusiv președintele Senatului, Ștefan Pălărie, și președintele Comisiei pentru Învățământ, Știință și Inovare, Petronela Dobrin. De asemenea, Sorin Costreie, consilier prezidențial în Departamentul Educație și Cercetare, a subliniat importanța colaborării între instituții pentru a aborda această criză.
Tinerii prezenți în Senat au împărtășit experiențele lor despre presiunea resimțită, singurătatea, bullying-ul și lipsa sprijinului emoțional. Mărturiile lor au evidențiat gravitatea problemei și nevoia urgentă de a crea un mediu educațional mai sigur și mai sprijinitor. "Este greu să ceri ajutor când te simți izolat și neînțeles", a declarat un elev dintr-un liceu din București.
România se confruntă cu o criză tăcută de sănătate mintală în rândul copiilor și adolescenților, o situație care este considerabil mai gravă decât în alte țări europene. Potrivit unui raport Eurostat din 2024, România are una dintre cele mai ridicate rate de afectiuni psihice în rândul tinerilor din Uniunea Europeană. Aceasta sugerează că politicile actuale de sănătate mintală necesită o revizuire și o adaptare la nevoile specifice ale tinerilor.
Perspectiva experților în sănătate mintală, prezenți marți în Senat, a fost că sănătatea mintală nu poate fi separată de educație. "Un copil care se simte în siguranță din punct de vedere emoțional învață mai bine și are șanse mai mari de succes în viață", a afirmat psihologul Maria Ionescu, de la Universitatea din București. Aceasta a subliniat necesitatea formării cadrelor didactice pentru a recunoaște semnele de suferință psihică și a oferi suport adecvat elevilor.
Discuțiile din Senat s-au încheiat cu lansarea unui angajament comun pentru susținerea sănătății mintale a tinerilor. Acesta va include colaborarea între ministere, organizații non-guvernamentale și instituții de învățământ pentru a implementa strategii eficiente de prevenire și tratament. Contribuțiile participanților vor sta la baza inițierii unui consorțiu național pentru sănătatea mintală, care va avea rolul de a coordona eforturile și resursele disponibile în acest domeniu crucial.
În concluzie, datele alarmante prezentate în raport subliniază o problemă de sănătate mintală care necesită acțiuni imediate și concertate din partea autorităților. Este esențial ca România să își reevalueze politicile de sănătate mintală și să investească în programe care să sprijine copiii și adolescenții, asigurându-le un mediu educațional sănătos și sigur.
Următorii pași ar trebui să includă implementarea unor campanii de conștientizare și formarea cadrelor didactice pentru a răspunde mai bine nevoilor elevilor.