Reacţii la proiectul de lege salarială
Preşedinţii Tribunalelor din România au anunţat pe 26 mai 2026 că resping ferm strategia asumată la nivel politic de demonizare continuă a magistraţilor. Această declaraţie vine ca o reacţie la criticile aduse sistemului judiciar, pe fondul nemulţumirilor legate de nivelul de trai al societăţii. "Nu mai suntem dispuşi să acceptăm atitudini iresponsabile şi umilitoare, fără fundament, din partea celorlalte puteri", a declarat un lider al tribunalelor, conform unui comunicat de presă citat de news.ro.
Într-un context mai larg, preşedinţii tribunalelor s-au solidarizat cu poziţiile exprimate de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceştia au subliniat consecinţele potenţial catastrofale ale proiectului de lege de salarizare, aşa cum a fost prezentat de ministrul interimar al muncii din Guvernul demis. Proiectul ar putea duce la anomalii în încadrarea funcţionarilor publici, generând discrepanţe salariale semnificative.
Potrivit declaraţiilor acestora, "nivelul coeficienţilor de ierarhizare propuşi încalcă principiul constituţional al egalităţii între puteri", fără a respecta rolul esenţial al puterii judecătoreşti. Preşedinţii Tribunalelor acuză că iniţiatorii proiectului se concentrează pe majorarea salariilor demnitarilor, în timp ce cer moderaţie în cheltuirea banilor publici.
O altă problemă majoră este legată de noua lege a pensiilor, care ar putea genera diferenţe semnificative între pensiile actuale şi noile pensii, iar în acest context, legea de salarizare în forma sa actuală ar putea provoca o scădere a drepturilor salariale. "În loc de 3 categorii de pensionari în magistratură, vor fi patru, cu diferenţe de peste 100% între ele, în condiţii identice de grad şi vechime, ceea ce nu poate fi admis", au menţionat aceştia.
De asemenea, preşedinţii tribunalelor au semnalat că sumele datorate de statul român sunt rezultatul incapacităţii autorităţilor de a implementa norme clare. Ei au subliniat că drepturile salariale restante sunt recunoscute tuturor categoriilor profesionale, inclusiv profesori, medici sau poliţişti, dar neplata acestor drepturi a dus la acumularea unor sume semnificative, care reflectă neasumarea puterii executive.
"Neplata unilaterală a acestor drepturi obţinute de cetăţeni potrivit legii a determinat acumularea unor sume care reprezintă expresia neasumării puterii executive, iar nu a exercitării de către cetăţeni a drepturilor lor recunoscute de lege şi de reglementările internaţionale", au mai subliniat preşedinţii Tribunalelor.
În final, aceştia au reiterat că resping strategia de demonizare a magistraţilor, afirmând: "Preşedinţii Tribunalelor din România respingem strategia asumată făţiş la nivel politic de demonizare continuă a magistraţilor pentru a acoperi incapacitatea puterii executive de îmbunătăţire a nivelului de trai al societăţii". Această declaraţie subliniază o tensiune crescândă între puterile statului, în contextul unei crize economice acute.
Este esenţial ca aceste preocupări să fie adresate rapid, având în vedere impactul pe care le pot avea asupra justiţiei din România.
Următoarele zile vor fi cruciale pentru a observa reacţiile autorităţilor și eventualele modificări în legislaţie care să răspundă acestor critici.