Investigație privind dispariția păcurii
Procurorii DNA au ajuns miercuri dimineață, 27 mai 2026, la Primăria Iași. Surse apropiate investigației susțin că anchetatorii ar verifica mai multe documente, în dosarul Păcura, legate de dispariția unei cantități importante de păcură din stocurile CET II Holboca. "Este esențial ca toate neregulile să fie investigate cu maximă rigurozitate", a declarat un oficial din cadrul DNA.
Cazul a ieșit la iveală în anul 2022, în contextul în care statul român intenționa să trimită păcură către Republica Moldova, aflată atunci într-o situație energetică dificilă. În urma verificărilor făcute la CET II Holboca, autoritățile au constatat că o parte din combustibilul depozitat nu mai putea fi folosit corespunzător, fiind amestecat în mare parte cu apă. Potrivit raportului ANRE din 2022, aproximativ 30% din stocurile de păcură nu erau utilizabile, ceea ce a ridicat suspiciuni asupra gestionării acestora.
Ulterior, controalele au arătat că din stocuri lipseau peste 500 de tone de păcură. Valoarea cantității dispărute a fost estimată la mai mult de 2 milioane de lei, conform unui comunicat al Ministerului Energiei. Surse apropiate anchetei susțin că procurorii DNA analizează acum circuitul documentelor, cine le-a semnat și dacă au existat tentative de acoperire a dispariției combustibilului.
În acest dosar au fost deja audiate mai multe persoane din cadrul Primăriei Iași și din sistemul local de termoficare. Printre cei chemați la DNA s-a aflat și Alin Aivănoaei, alături de alți responsabili din domeniul energetic. Ministrul Energiei a declarat că este important ca toate abaterile să fie investigate și responsabilitățile clarificate. În anchetă apare și numele primarului Mihai Chirica, despre care procurorii verifică dacă a aprobat plata celor peste 2 milioane de lei pentru acoperirea cantității lipsă de păcură.
Unul dintre martorii-cheie din dosar, Florin Dascălescu – fost director de Divizie la Termo Service S.A. – a fost audiat mai multe ore la DNA Iași la finele lunii aprilie și începutul lunii mai. Dascălescu a declarat că a semnat mai multe documente legate de stocurile de păcură, însă nu a fost informat despre amestecarea acestora cu apă.
Pe lângă ancheta DNA, cazul a suscitat și reacții din partea societății civile. Organizațiile non-guvernamentale au solicitat transparență totală în gestionarea resurselor energetice, subliniind importanța unei bune administrări a fondurilor publice. "Cetățenii au dreptul să știe cum sunt gestionate resursele lor", a declarat un reprezentant al unei astfel de organizații.
Mai mult, acest caz ridică întrebări cu privire la eficiența sistemului de control și audit în instituțiile publice. Conform unui raport al Curții de Conturi din 2022, abaterile în gestionarea resurselor energetice au fost frecvente, iar măsurile preventive nu au fost aplicate corespunzător.
Criticii administrației locale susțin că, în ciuda acestor scandaluri, primarul Mihai Chirica a reușit să-și mențină poziția, iar măsurile de transparență au fost insuficiente. În acest context, este esențial ca autoritățile să ia măsuri rapide și eficiente pentru a restabili încrederea publicului în instituțiile statului.
Cazul Păcura se înscrie astfel într-o lungă serie de scandaluri care au afectat încrederea cetățenilor în administrația locală și în eficiența sistemului de justiție. Conform unui sondaj realizat de INSCOP în 2023, doar 28% dintre români au încredere în instituțiile publice, iar scandalurile de corupție nu fac decât să adâncească această neîncredere.
Autoritățile locale și centrale sunt așteptate să colaboreze îndeaproape pentru a soluționa aceste probleme și a preveni astfel de situații pe viitor.
Este necesar ca toți cei implicați să fie trași la răspundere, iar măsurile de transparență să devină o prioritate în administrarea fondurilor publice.