Acuzații de corupție și influență
Ministrul Economiei și Digitalizării, Irinel Darău, a declarat recent că digitalizarea României a fost compromisă de grupuri de interese care au transformat acest proces într-o "combinație de contracte opace, influență politică și bani publici sifonați". Declarațiile au fost făcute pe 27 mai 2026, pe fondul unei controversate discuții publice despre atribuirea de contracte în domeniul IT. "Informații publice arată conexiuni și interese care gravitează în jurul fostei conduceri ADR și al cercurilor apropiate de Sebastian Ghiță. Rezultatul este o transformare digitală eșuată, pe sume uriașe", a menționat Darău.
Conform ministrului, în prezent, 415 milioane lei au fost deja atribuite pentru infrastructura Cloudului Guvernamental, iar alte 743 milioane lei sunt în discuție pentru migrarea aplicațiilor statului. De asemenea, dimensiunea totală a digitalizării statului român se ridică la aproape 2,7 miliarde lei. "Miliarde din bani europeni și bani publici au gravitat ani de zile în jurul acelorași cercuri de influență", a adăugat acesta, evidențiind că aceste probleme au fost exacerbate de o lipsă de transparență în procesul de digitalizare.
Pe de altă parte, fostul deputat Sebastian Ghiță a reacționat vehement la acuzațiile lui Darău, afirmând că acesta și vicepremierul Oana Gheorghiu ar fi implicați în trafic de influență. Într-o intervenție televizată, Ghiță a declarat că acțiunile lui Darău ar fi fost diferite dacă ar fi fost comise de membri PSD, sugerând că ar fi dus la arestări. "Dacă erau din PSD, erau arestați. Au făcut trafic de influență, încercând să influențeze licitații publice", a afirmat Ghiță.
Expertiza în domeniul digitalizării este un subiect de mare actualitate în România, iar criticile lui Darău sunt susținute de investigații anterioare realizate de presa românească. De exemplu, un raport din 2023 al Curții de Conturi a arătat că multe dintre contractele acordate pentru digitalizare au fost însoțite de nereguli și opacitate în transparență. De asemenea, conform unei analize recente a Institutului Național de Statistică (INS), doar 40% dintre instituțiile publice au implementat soluții digitale eficiente, ceea ce subliniază întârzierea procesului de digitalizare în România.
În acest context, ministrul Darău a subliniat că proiectele de digitalizare trebuie să fie strategice și nu o pradă pentru rețele politico-economice. "Cloudul Guvernamental, Platforma Națională de Interoperabilitate și transformarea digitală trebuie să fie priorități pentru România", a declarat acesta, având în vedere că sistemele informatice ar trebui să fie dezvoltată de firme românești, nu de companii străine.
În replică, Ghiță a susținut că există presiuni din partea actualului guvern pentru a favoriza anumite firme străine în detrimentul celor românești. El a adus în discuție posibilitatea implementării unor soluții software din Republica Moldova, criticând lipsa de transparență și legalitate în procesul decizional. "Nu cred că industria românească de software ar trebui să ia lecții de la cetățeni din Republica Moldova", a spus Ghiță, cerând o verificare riguroasă a tuturor contractelor.
Conflictul dintre cei doi continuă să capteze atenția publicului, iar opinia publică este împărțită între cei care sprijină reformele lui Darău și cei care cred că Ghiță are motive întemeiate pentru a contesta activitățile actualului ministru. În acest sens, experții în domeniul IT și digitalizării subliniază necesitatea unei reglementări stricte și a unor licitații transparente pentru a asigura o digitalizare eficientă și corectă.
În concluzie, scandalul dintre Irinel Darău și Sebastian Ghiță reflectă o criză mai profundă în procesul de digitalizare al României, cu implicații semnificative pentru viitorul infrastructurii IT a statului. Este esențial ca autoritățile să abordeze aceste probleme cu seriozitate și să implementeze măsuri de transparență și responsabilitate pentru a restabili încrederea în procesul de digitalizare.
Următorii pași vor include o examinare detaliată a contractelor existente și o evaluare a impactului acestora asupra progresului digitalizării în România.