Măsuri de apărare anti-dronă
Kremlinul militarizează reprezintă subiectul principal al acestui articol. Rusia a adoptat o măsură fără precedent după intensificarea atacurilor cu drone ale Ucrainei: marile bănci și instituții financiare rusești vor putea să își organizeze propriile sisteme de apărare și chiar să își înarmeze personalul pentru a doborî drone, transmite The Guardian, citat de Mediafax.
Decizia vine într-un moment în care Moscova se confruntă cu tot mai multe dificultăți în protejarea infrastructurii critice de pe teritoriul rus, pe fondul atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, aeroporturilor, conductelor și fabricilor implicate în efortul de război, arată The Guardian.
Potrivit noii legi adoptate de parlamentul rus, instituții precum Sberbank și alte companii financiare vor putea opera sisteme de apărare împotriva dronelor fără implicarea directă a armatei sau a forțelor speciale. Mai mult, costurile pentru protecția anti-dronă vor fi suportate chiar de companii. Anatoli Aksakov, șeful comisiei financiare din Duma de Stat, a confirmat că firmele vor trebui să își organizeze singure apărarea în fața atacurilor ucrainene.
Liderul principalului lobby de afaceri din Rusia, Alexander Șohin, i-a transmis deja lui Vladimir Putin că marile companii sunt pregătite să cumpere inclusiv arme mai grele și sisteme electronice de război pentru protecție. Această decizie demonstrează o schimbare semnificativă în responsabilitățile de apărare, unde sectorul privat își asumă roluri tradiționale ale statului.
În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat strategia de atac asupra infrastructurii din interiorul Rusiei. Țintele includ rafinării, aeroporturi militare, depozite de combustibil, nave, fabrici de explozibili și componente electronice pentru armată. Potrivit analiștilor occidentali, scopul Kievului este să forțeze Rusia să își disperseze sistemele de apărare aeriană pe un teritoriu uriaș, reducând astfel protecția unor zone strategice precum Moscova sau frontul din Ucraina.
Astfel, Rusia este obligată să concentreze o mare parte din sistemele anti-aeriene în jurul capitalei, ceea ce lasă alte regiuni vulnerabile sau aproape neprotejate. Această situație generează îngrijorări cu privire la securitatea națională, având în vedere că zonele periferice devin ținte mai ușoare pentru atacuri.
În paralel, aproape 50 de state au condamnat la Organizația Națiunilor Unite amenințările Rusiei privind posibile atacuri asupra „centrelor de decizie” din Kiev. Moscova le-a recomandat diplomaților și cetățenilor străini să părăsească orașul cât mai repede, avertizând asupra unei campanii de lovituri „sistematice” asupra capitalei ucrainene. Uniunea Europeană a respins însă avertismentele și a transmis că nu intenționează să își retragă personalul diplomatic. Germania și Norvegia i-au convocat inclusiv pe ambasadorii ruși pentru explicații oficiale.
În același timp, Cehia a anunțat că inițiativa internațională de furnizare de muniție pentru Ucraina are deja contracte pentru aproximativ un milion de proiectile în 2026. Programul este finanțat de state europene precum Danemarca, Olanda și Germania și folosește inclusiv venituri generate de activele rusești înghețate în UE.
Decizia Rusiei de a permite băncilor și companiilor private să opereze sisteme anti-dronă arată cât de mult schimbă dronele modul în care se poartă războaiele moderne. Aceasta este o indicație clară că, în contextul actual, apărarea teritoriului național este treptat transferată din responsabilitatea statului, care colectează taxe, către companiile private, ceea ce ridică întrebări despre eficiența și competența autorităților ruse.
Întrebarea ce apare este: de ce mai ia statul rus taxe, dacă nu este competent să se achite de sarcinile sale de apărare și securitate?
Această evoluție subliniază provocările cu care se confruntă Kremlinul în gestionarea unei situații de război în continuă schimbare, în care inovațiile tehnologice, precum dronele, redefinește peisajul conflictelor moderne.