Suspendare proiecte CNAIR
Curtea de Apel București a suspendat ordinele ministrului Transporturilor, Radu Miruță, privind transferul a cinci mari proiecte de infrastructură de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) către Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Această decizie a fost luată pe 27 mai 2026, ca urmare a unei acțiuni formulate de CNAIR. Potrivit directorului general al CNAIR, Cristian Pistol, "instanța a decis să blocheze un ordin care a fost emis fără consultare și care ar fi putut afecta grav capacitatea de implementare a proiectelor majore".
Hotărârea instanței vine după ce CNAIR a contestat decizia ministerială, susținând că transferul celor cinci proiecte, evaluate la aproximativ 10 miliarde de euro, a fost realizat fără o evaluare prealabilă a capacității CNIR de a gestiona aceste lucrări. Proiectele vizate includ Drumul Expres Arad-Oradea, Autostrada București-Alexandria, secțiunea Făgăraș-Brașov a Autostrăzii Sibiu-Brașov, Alternativa Techirghiol și Podul Giurgiu-Ruse II.
În ordonanța de suspendare, instanța a stipulat: „Admite cererea de suspendare. Suspendă executarea Ordinului Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr. 475/05.05.2026 şi a actelor subsecvente acestuia până la pronunţarea instanţei de fond.” Conducerea CNAIR a argumentat că modificările aduse structurii de implementare a proiectelor de infrastructură trebuie să fie făcute în urma unor consultări ample, iar transferul rapid propus de Miruță ar putea genera întârzieri și probleme administrative semnificative.
În acest context, Radu Miruță a trimis recent o adresă conducerii CNAIR, solicitând semnarea protocoalelor de predare-primire, însă conducerea CNAIR a refuzat, invocând lipsa consultării și capacitatea administrativă insuficientă a CNIR. Această situație a dus la intensificarea tensiunilor între cele două instituții. În plus, Ministerul Transporturilor a anunțat că a trimis Corpul de Control la CNAIR pentru a analiza activitatea acestei instituții în contextul disputei.
Se estimează că suspendarea acestui ordin va avea un impact semnificativ asupra investițiilor în infrastructura rutieră din România, având în vedere că proiectele menționate sunt esențiale pentru dezvoltarea rețelei de transport din țară. Experții din domeniul infrastructurii consideră că o astfel de măsură ar putea întârzia semnificativ realizarea acestor lucrări, afectând astfel nu doar economia locală, ci și mobilitatea cetățenilor.
În concluzie, decizia Curții de Apel București subliniază importanța consultării și evaluării temeinice în cazul proiectelor de infrastructură majore. Aceasta deschide calea pentru o discuție mai amplă despre modul în care sunt gestionate proiectele de infrastructură în România și despre nevoia de colaborare între instituțiile statului pentru a evita astfel de dispute.
Următorii pași vor implica continuarea procesului în instanță, unde se va decide soarta finală a transferului celor cinci proiecte.