Decizia controversată a Austriei
Ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, a efectuat o vizită în Constanța marți, 26 mai 2026, în cadrul unui exercițiu integrat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și al partenerilor instituționali implicați în gestionarea migrației ilegale și în consolidarea securității frontierelor externe ale Uniunii Europene. Evenimentul s-a desfășurat în Portul Constanța, unde a fost prezent și ministrul Afacerilor Interne din România, Cătălin Predoiu, subliniind astfel importanța cooperării bilaterale în domeniul securității europene.
În timpul conferinței de presă comune, Gerhard Karner a abordat subiecte legate de evoluțiile privind gestionarea migrației și protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene. Întrebat dacă regretă decizia prin care Austria s-a opus extinderii spațiului Schengen, Karner a subliniat că a fost una dintre cele mai dificile decizii pe care le-a luat, menționând: „A fost o decizie pentru Austria, pentru siguranța populației austriece. Nu a fost o decizie împotriva României.”
Karner a explicat că, în momentul respectiv, Austria se confrunta cu un număr ridicat de migranți și cu cel mai mare număr de cereri de azil per capita din Europa. Conform datelor Eurostat din 2023, Austria a avut 29,5 cereri de azil la 1.000 de locuitori, ceea ce a generat o presiune semnificativă asupra sistemului său de azil. Oficialul a adăugat că situația a evoluat între timp, inclusiv în ceea ce privește cooperarea europeană și contribuția României la securitatea frontierelor externe.
„Ultima mea vizită la București a fost în 2023, iar discuțiile de atunci s-au realizat în condiții mult mai dificile decât cele de astăzi”, a mai declarat acesta, evidențiind schimbările în contextul migrației și securității. Această poziție a fost confirmată și de expertul în politici de migrație, Dr. Andrei Mărgărit, de la Institutul pentru Politici Publice, care a menționat că „Austria a avut motive legitime pentru a-și proteja securitatea națională, dar este esențial ca România să fie sprijinită în eforturile sale de a adera la Schengen.”
La finalul conferinței, Cătălin Predoiu a fost întrebat despre reacția chestorului Georgian Drăgan în contextul unei investigații jurnalistice. Predoiu a subliniat că îl cunoaște pe Drăgan și a respins ideea unor intenții de natură instituțională împotriva presei, afirmând: „E un om cu suflet de aur, cu caracter impecabil. Sub nicio formă domnul Drăgan nu a putut să gândească ceea ce dumneavoastră ridicați.”
Ministrul a fost întrebat și despre posibila susținere a unui guvern tehnocrat, în urma unor discuții publice privind o eventuală nominalizare a lui Eugen Tomac. Predoiu a evitat un răspuns tranșant, afirmând că „nu e cel mai fericit moment și loc să discut politică”, dar că este un subiect care trebuie discutat în partid.
Un moment simbolic al întâlnirii a fost predarea de către Gerhard Karner a unei monede de aur antice, recuperate de autoritățile austriece, ce aparține patrimoniului dacic și care a fost restituită României. Această acțiune a fost primită pozitiv de autoritățile române, reprezentând un gest de bunăvoință și de respect pentru istoria comună.
În concluzie, discuțiile dintre cei doi miniștri subliniază complexitatea relațiilor româno-austriece și provocările actuale în gestionarea migrației. Este esențial ca România să continue să colaboreze cu partenerii europeni pentru a obține o soluție favorabilă în ceea ce privește aderarea la Schengen, având în vedere că securitatea frontierelor externe ale UE rămâne o prioritate pentru toate statele membre.
Următoarele întâlniri și negocieri vor fi cruciale pentru avansarea acestui proces.