Apărarea Flancului Estic
NATO va consolida apărarea Flancului Estic cu o nouă structură care va facilita desfășurarea rapidă a forțelor în Letonia și Estonia, în cazul unui război cu Rusia, au declarat pentru Reuters două surse familiarizate cu subiectul. Germania și Olanda, în coordonare cu NATO, au ajuns la un acord privind alocarea Corpului Germano-Olandez, cu sediul în orașul german Münster, pentru apărarea Letoniei și Estoniei. Acordul a depășit ultimul obstacol, care consta în lipsa trupelor de corp, au spus sursele, făcând aluzie la capacitatea critică de care orice corp are nevoie în domenii precum artileria de lungă distanță, apărarea aeriană, precum și ingineri și medici.
Împreună cu alți parteneri, Germania și Olanda vor constitui acum aceste forțe, au spus sursele. Schimbarea planificată subliniază importanța strategică a țărilor baltice, care se află în centrul atenției de la invazia Rusiei în Ucraina. În prezent, forțele NATO din toate cele trei țări baltice (Estonia, Letonia și Lituania), precum și din nordul Poloniei, se află sub comanda unui singur cartier general multinațional, cu sediul în orașul polonez Szczecin.
Alocarea unui al doilea corp de armată pentru regiune va permite NATO să mobilizeze „forțe masive rapid”, după cum a arătat un oficial militar, abordând problema spațiului strategic limitat și a vulnerabilității regiunii. Când este pe deplin operațional, un corp de armată comandă de obicei trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de soldați. În timp de pace, acesta există de obicei ca o structură de comandă "scheletică", cu funcții specializate precum artileria, apărarea aeriană și personalul medical, pentru a permite desfășurarea rapidă a trupelor atunci când este necesar.
Nu a fost clar imediat când va intra în vigoare decizia și câte trupe vor intra sub comanda noii unități a cartierului general, în cazul unui conflict. Ministerul olandez al Apărării a declarat că atribuirea corpului de armată este „în prezent în curs de elaborare” și a refuzat să ofere detalii. Ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze, invocând eforturile de coordonare în curs cu NATO. NATO a declarat că va răspunde ulterior.
Aliații europeni își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate, pe fondul criticilor virulente din partea președintelui SUA, Donald Trump, care a acuzat recent membrii europeni ai NATO de lipsă de sprijin în războiul cu Iranul și a anunțat că Statele Unite își vor retrage 5.000 de militari din Germania. Oficialii NATO au avertizat de ani de zile cu privire la o amenințare crescută din partea Rusiei, care, potrivit acestora, ar putea lansa un atac la scară largă asupra teritoriului aliat, încă din anul 2029.
Moscova neagă aceste intenții agresive și acuză Alianța că alimentează tensiunile prin suplimentarea de trupe în teritoriile vecine cu Rusia.