Investiții și scădere a prețurilor
Bolojan: schimbări reprezintă subiectul principal al acestui articol. Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat miercuri, 27 mai 2026, că investițiile din sectorul energetic avansează cu mari întârzieri, deși finanțarea este deja asigurată prin Fondul de Modernizare. Potrivit unei postări pe pagina sa de Facebook, Bolojan a subliniat că reducerea prețului energiei electrice depinde de accelerarea investițiilor în producție, stocare și modernizarea rețelelor energetice. „Creșterea prețurilor la energie în ultimii ani, dincolo de costul suplimentar pus pe bugetul familiilor, a afectat competitivitatea firmelor românești. Industriile cu valoare adăugată mai mică sau cele în care energia are o pondere mai mare în costurile totale au avut de suferit. Acest lucru se vede în scăderea producției industriale din ultimii cinci ani. Pentru a ne redresa economic, scăderea prețului energiei electrice este o condiție de bază. Vom reduce prețul energiei doar odată cu realizarea investițiilor în producția de energie, în stocare și în modernizarea rețelelor, precum și prin eliminarea întârzierilor la investițiile pentru care avem deja finanțarea asigurată”, a scris Bolojan.
Implementarea proiectelor, întârziată. Potrivit acestuia, România are aprobate investiții nerambursabile de aproximativ 12 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare, iar 7,7 miliarde de euro din acești bani sunt destinați sectorului energetic. Cu toate acestea, implementarea proiectelor este întârziată. „Cea mai mare finanțare o avem prin Fondul de Modernizare. România beneficiază de transferuri provenite din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră. Sumele pot fi folosite doar pentru investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și modernizarea rețelelor. Din acest fond avem investiții aprobate, nerambursabile, de 12 miliarde de euro. Din această sumă, 7,7 miliarde de euro sunt alocate energiei, iar 2,7 miliarde de euro proiectelor de eficiență în transporturi etc. Fondurile sunt transferate, banii sunt în conturi, dar investițiile se realizează cu mare greutate”, a transmis premierul.
Ilie Bolojan a prezentat date concrete, „spre exemplificare”, pentru trei dintre cei mai importanți actori din sistem, unde gradul de realizare a investițiilor este infim față de finanțarea de 2 miliarde de euro disponibilă: Complexul Energetic Oltenia: Cu 11 investiții aprobate de aproape 900 milioane euro, „lucrările decontate în toți acești ani reprezintă sub 10%”. Bolojan avertizează că există un „risc mare” ca centralele pe gaz să nu fie gata, fapt ce „ne creează probleme serioase în îndeplinirea jaloanelor privind decarbonizarea și poate duce la pierderea fondurilor europene”. Transelectrica: Compania gestionează contracte de peste 530 milioane euro, multe semnate încă din 2022. Totuși, rezultatele sunt aproape inexistente: „s-au decontat lucrări de aproape 20 de milioane de euro, adică sub 4%”. Premierul subliniază că aceste întârzieri „generează pierderi pentru producători și distorsiuni în piața de energie”. ELCEN București: Deși s-au semnat contracte de peste 360 milioane euro în 2024 pentru modernizarea CET-urilor, „nu s-a decontat nimic până acum, proiectele fiind încă în licitație”. Mesajul pentru bucureșteni este unul îngrijorător: „există oricând riscul apariției unor avarii și al întreruperii încălzirii”.
Adio, „indicatori formali”: Salariile mari vor fi condiționate de performanță. Premierul a anunțat o schimbare radicală de paradigmă în guvernanța corporativă a acestor giganți energetici. „Nu mai putem continua în acest fel. Nu este normal să deții funcții de conducere în companii de stat de tip monopolist, să ai câștiguri mari, fără ca acestea să fie condiționate de realizări și performanță”, a punctat Ilie Bolojan. Guvernul va lucra la modificarea indicatorilor de performanță, eliminând criteriile pur birocratice care permiteau șefilor din energie să își încaseze bonusurile fără a mișca șantierele. „Nu mai putem accepta doar indicatori formali, de tipul unor obligații legale, cum ar fi elaborarea la timp a bugetului de venituri și cheltuieli”, a conchis premierul.
În final, mesajul prim-ministrului este clar: redresarea economică a României depinde de transformarea acestor companii din „frâne” în „motoare” de dezvoltare, deoarece „performanța în companiile din energie este o condiție necesară pentru reducerea prețurilor la energie în economia României”.