Inovații în politica migrației
Haga, 26 mai 2026 – Olanda, în colaborare cu alte câteva guverne europene, intenționează să înființeze centre de detenție pentru migranți în afara Uniunii Europene, conform unei scrisori adresate de guvernul olandez către parlamentul său, consultată de POLITICO. Aceste centre vor fi destinate persoanelor cărora li s-a respins cererea de azil în țările UE, dar care nu pot fi returnate în țara de origine sau nu pot rămâne în țările de tranzit. Bart van den Brink, viceprim-ministru al Olandei și ministru al azilului și migrației, a declarat: „În întreaga Europă, oamenii cer soluții credibile și fezabile pentru a recâștiga controlul asupra migrației. Aceste soluții prind din ce în ce mai mult contur și s-a dovedit a fi viabile din punct de vedere juridic.”
Inițiativa include și procesarea cererilor de statut de refugiat în afara UE. Primele centre urmează să fie utilizate nu doar de Olanda, ci și de alte state precum Grecia, Germania, Austria și Danemarca. Deocamdată, locațiile acestor centre nu au fost anunțate, iar discuțiile cu diverse țări sunt în desfășurare.
Centrele de returnare sunt un aspect controversat al reformei majore a migrației, propusă anul trecut de Comisia Europeană sub presiunea guvernelor de dreapta din întreaga Uniune. Guvernul olandez a informat parlamentul că nu vede obstacole juridice în ceea ce privește înființarea acestor centre, bazându-se pe o analiză juridică efectuată de Clingendael, un grup de experți.
Pe plan internațional, Statele Unite au implementat practici similare, având acorduri cu țări precum Costa Rica, Rwanda și Uganda pentru deportarea solicitanților de azil respinși. De asemenea, Australia a avut experiențe anterioare cu tabere pentru migranți în Nauru și Papua Noua Guinee. Italia, începând din 2023, a încheiat un acord cu Albania pentru procesarea cererilor de azil ale migranților.
Guvernele UE se confruntă cu provocări în revizuirea regulilor de migrație, un proces complicat de principiile stabilite în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Recent, 46 de state membre ale Consiliului Europei au solicitat ca aceste reguli să fie ajustate pentru a permite o politică de migrație mai eficientă. Criticii inițiativei consideră că acest tip de măsuri ar putea duce la încălcarea drepturilor omului și la deteriorarea condițiilor de viață ale migranților.
Pe de altă parte, susținătorii argumentează că aceste centre sunt necesare pentru a gestiona fluxurile migratorii și pentru a asigura că persoanele care nu îndeplinesc criteriile de azil sunt returnate eficient.
Discuțiile asupra acestor măsuri continuă, iar viitorul politicii de migrație în Europa rămâne incert.