Dispută între statele membre
Contribuabilii neți ai Uniunii Europene se pregătesc pentru o revoltă, în contextul în care bugetul pe următorii șapte ani (2028 – 2034) de 1,8 trilioane de euro începe să prindă contur. Țările membre se confruntă cu nemulțumiri în legătură cu nivelurile de cheltuieli din propunerea Comisiei Europene, anunță Politico, citată de MEDIAFAX. "Volumul trebuie să scadă substanțial", a declarat Jessica Rosencrantz, ministrul suedez pentru afaceri europene, subliniind că nu există loc pentru creșteri semnificative ale contribuțiilor din partea Suediei sau a altor contribuabili neți. Această problemă devine tot mai presantă, în condițiile în care miniștrii care reprezintă nouă dintre acești contribuabili neți se întâlnesc pentru a organiza o campanie de opoziție.
Întâlnirea miniștrilor europeni are loc înaintea unui Consiliu Afaceri Generale de la Bruxelles, unde se va discuta Cadrul Financiar Multianual (CFM) al UE. Pe lângă Suedia, se estimează că în discuții vor fi incluse și Danemarca, Finlanda, Austria, Olanda, Germania, Franța, Irlanda și Belgia. În contrast, un grup rival format din 16 țări, inclusiv Italia, Spania și Polonia, resping reducerile propuse și susțin că trebuie să fie majorate cheltuielile pentru agricultură, plățile către regiunile mai sărace și politica de pescuit.
"În propunerea Comisiei, Politica de coeziune, PAC (Politica Agricolă Comună) și PCP (Politica Comună în domeniul pescuitului) sunt singurele politici care se confruntă cu reduceri, în ciuda creșterii generale a dimensiunii noului CFM", au declarat țările respective într-o scrisoare comună. Această declarație este coordonată de România, care joacă un rol activ în susținerea acestor țări.
Comisia Europeană speră ca propunerea sa de a cheltui până la 1,8 trilioane de euro între 2028 și 2034 să fie aprobată. Incluzând rambursările pentru datoriile generate de pandemia de Covid, cheltuielile totale s-ar ridica la aproape 2 trilioane de euro, adică 1,26% din venitul național combinat al tuturor țărilor UE. Comparativ, bugetul actual al UE pentru perioada 2021-2027 este de aproximativ 1,1% din PIB-ul cumulativ al statelor membre.
"Trebuie să renunțăm la reflexul de la Bruxelles de a încerca să rezolvăm fiecare problemă cu mai mulți bani", a declarat ministrul austriac pentru Europa, Claudia Bauer. Aceasta a subliniat că multe state membre sunt nevoite să facă economii naționale și să ia decizii bugetare dificile, argumentând că UE are nevoie de o abordare mai reținută.
Pe măsură ce negocierile devin mai intense, grupul celor 16 țări care susțin un buget mai mare își reafirmă poziția, cerând eliminarea reducerilor la contribuțiile bugetare pentru cinci state – Germania, Suedia, Austria, Danemarca și Olanda. Aceștia susțin că nu există nicio justificare politică sau economică pentru reintroducerea acestor reduceri.
Diplomația de la micul dejun vine pe fondul așteptărilor ca un NegoBox, o defalcare detaliată a bugetului propus, să fie difuzat la începutul lunii iunie. Cipru, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, lucrează pentru a evalua limitele bugetare și ar putea prezenta defalcarea actualizată a bugetului pe 10 iunie. Aceasta va trebui să fie discutată și aprobată de ambasadorii la Bruxelles, iar apoi de președinți și prim-miniștri la summitul Consiliului European din 18 iunie.
În ciuda dorinței de a limita propriile contribuții, grupul celor nouă contribuabili neți dorește să evidențieze că susține creșterea cheltuielilor pentru obiectivele declarate ale blocului comunitar, cum ar fi consolidarea securității naționale și dezvoltarea industriilor. "Avem nevoie de un acord în timp util pentru un CFM modern, adaptat la viitor", a declarat ministrul finlandez al afacerilor europene, Joakim Strand, subliniind în același timp necesitatea de a menține un nivel general mai scăzut al bugetului.
Pe de altă parte, noul guvern al Olandei s-a angajat să solicite Bruxelles-ului să facă „alegeri dificile” pentru a asigura alocarea resurselor acolo unde pot genera cea mai mare valoare adăugată.
Miniștrii de externe și de finanțe ai Olandei au declarat că vor trebui găsite economii semnificative în domenii cheie, inclusiv subvențiile agricole și plățile către regiunile mai sărace, pentru a răspunde provocărilor financiare actuale.